Archive 2020

Tăierea pădurilor din Bucureşti şi Ilfov trebuie oprită, iar pădurile să devină arii protejate

Salvați Codrii Vlăsiei

Mai multe asociaţii de mediu îi cer ministrului Mediului ca tăierea pădurilor din Bucureşti şi Ilfov să fie oprită şi să creeze Parcul Natural Codrii Vlăsiei, respectivele păduri devenind arii protejate.

Din păcate, de ceva timp potecile sunt arate, cicliştii aflându-se în imposibilitatea de a practica sport în aer liber, în mod profesionist sau de petrecere a timpului liber, în pădurile din nordul capitalei.

De aceea, e timpul să ne implicăm pentru salvarea pădurilor și potecilor care au mai rămas din Codrii Vlăsiei, monument natural și istoric.

Pentru cei care doresc să se implice sau să afle noutăți cu privire la cauză a fost creat grupul civic (de Facebook) Salvati Codrii Vlasiei. Misiunea acestui grup este de a proteja pădurile din București și lfov, transformarea acestora din păduri de producție cu tăieri majore, în păduri de protecție, cu funcții sociale si de mediu. Grupul își mai propune transformarea pădurilor respective în arii naturale protejate care să poată fi vizitate și în care copiii, dar și adulții, să învețe ce este natura. În plus, pădurea să ne poată oferi aer curat și restul benefiicilor deja bine-știute și despre am mai scris la începutul acestui an, aici:

  • Pădurile reprezintă un filtru natural de purificare a atmosferei;
  • Pădurile sunt ca o perdea naturală care ne apără de forța vânturilor, de praful purtat de acestea sau de zăpada viscolită. Dacă pădurea nu ar fi fost tăiată pentru ansamblurile rezidențiale apărute, accesul pe DN1 în București de acum câțiva ani (DN1 fiind drum de importanță națională, strategic, care leagă orașul inclusiv de aeroport) nu ar fi fost blocat pentru prima dată în istoria DN1 de după bombardamentele din timpul celui de-al doilea Război Mondial, de data aceasta din cauza zăpezii viscolite;
  • Pădurile sunt surse de aer curat;
  • Pădurile permit reglarea circuitului hidrologic, încetinirea scurgerii precipitaţiilor, prin resorbţia apei în adâncimea solului. Astfel sunt reîncărcate apele subterane.

Primul demers al grupului este scrisoarea de mai jos și pe care vă invităm să o trimiteți și voi mai departe la adresa petitii@mmediu.ro.

De asemenea, dacă doriți să figurați printre susținători, vă rugăm să completați acest formular simplu.

——————————————————————————————————————————–

Către: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

În atenţia: Domnului Costel ALEXE – MINISTRU 

Spre ştiinţă: Domnului Gelu PUIU – SECRETAR DE STAT

Domnului Teodor ȚIGAN – Director General RNP – Romsilva

 

Referitor la: Situaţia gestionării pădurilor din zona București – Ilfov

 

Stimate domnule Ministru,

Având în vedere dorinţa comunităților din Ilfov şi București de a păstra pădurile în special pentru agrement, importanța lor pentru sănătate, scopul social, asigurarea echilibrului ecologic, protecția habitatelor și speciilor și pentru asigurarea funcțiilor de recreere, vă solicităm să dispuneți măsurile necesare pentru reîncadrarea acestor păduri în Grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție, așa cum este funcția lor reală.

În luna ianuarie a acestui an, aţi declarat că pădurile din jurul Bucureştiului vor fi scoase din producție și introduse în protecţie până în luna martie. Din păcate până în prezent, la 6 luni de la declarație, acest lucru nu a avut loc.  Dimpotrivă, situaţia s-a degradat, cu tăieri în ritm accelerat și chiar cu distrugerea potecilor. Sub diferite forme şi cu justificări diverse, se taie în Pădurea Tunari, extensia Pădurii Băneasa, în pădurile dintre Baloteşti, Moara Vlasiei, în pădurile din Corbeanca, Valea Mocanului şi în Pădurea Snagov în care ar trebui extinsă rezervația naturală. De asemenea, s-au arat toate potecile din Pădurea Băneasa de două ori, distrugându-se potecile folosite de cetăţeni pentru a face mișcare în aer liber, precum şi poteca verde care leagă Bucureştiul de Snagov, astfel încât cicliştii nu mai pot ajunge în pădurile din nord. Toate aceste practici lipsite de justificare sunt măsuri vechi de hărţuire a comunităţilor, care au aceste păduri în componenţa localităţilor lor, sunt practic o pârghie care e folosită de diferiți administratori ai pădurii pentru obstrucţionarea iubitorilor de mişcare în aer liber de mai mulți ani.

În lumina celor de mai sus, ca urmare a ultimelor lucrări de tăiere și de distrugere a potecilor din păduri, vă informăm că a fost înființat grupul civic Salvați Codrii Vlăsiei, format din persoane fizice și persoane juridice, cu scopul de a întreprinde toate acțiunile necesare opririi abuzurilor și tăierilor agresive din aceste păduri istorice de mare importanță națională și locală și de a le desemna drept arii naturale protejate. În acest moment, ele sunt încadrate la păduri de producție în loc de protecţie. Considerăm că, în conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor, aprobate prin Ordinul MAPPM nr. 1652/2000, ele îndeplinesc criteriile pentru a fi încadrate în grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție. Ştim că toate pădurile din UP II Băneasa, în suprafaţă de 437,45 ha, au fost încadrate în Grupa I – păduri cu funcţii special de protecţie, categoria 4A – Arborete constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaţionale (T.II), dar dorim ca întreg arealul forestier din Bucureşti şi Ilfov să fie încadrat în această grupă.

Pentru a veni în sprijinul comunităţilor, vă supunem atenţiei următoarele măsuri, pe care considerăm că autorităţile cu atribuţii în domeniu, locale şi centrale, trebuie să le pună în aplicare de urgenţă:

  1. Stoparea tăierilor pădurilor din Bucureşti şi Ilfov și reîncadrarea lor în categoria pădurilor cu funcții speciale de protecție, așa cum ar trebui să fie de fapt și cum aţi susţinut şi dumneavoastră si cum e prevazut in legislatia de specialitate.
  2. Crearea unei categorii de păduri urbane și periurbane, în care să fie încadrate pădurile din apropierea marilor aglomerări urbane, al căror scop principal să fie cel recreativ, educativ, de petrecere a timpului liber în natură într-un mod sănătos, de asigurare a microclimatului sănătos pentru orașe și în care să fie permise numai intervenții de înlăturare a unor pericole pentru vizitatori.  
  3. Crearea Parcului Natural Codrii Vlăsiei şi conectarea ariilor protejate existente, a pădurilor și lacurilor prin coridoare verzi şi prin trasee turistice, poteci pietonale şi de bicicletă neasfaltate.
  4. Introducerea în legislaţia specifică a obligaţiei de a organiza dezbatere publică pentru orice intervenţie de tăiere, cu participarea societăţii civile, a comunităţii şi a factorilor interesaţi, așa cum ar trebui să se întâmple într-o administrare transparentă şi după cum standardul internațional FSC obligă Romsilva să o facă, dar nu se întâmplă.
  5. Interzicerea distrugerii potecilor folosite pentru agrement şi a traseelor care leagă diferite sate, mânastiri, palate şi zone turistice si naturale din București și Ilfov. Potecile sunt protejate si utile pentru accesul și intervenția în caz de incendiu, după cum este specificat şi în regulamentele ISU şi normele tehnice silvice.
  6. Menţinerea și declararea drumurilor de lângă lacuri şi a potecilor şi drumurilor din pădure ca fiind căi de acces public de agrement pietonal sau cu bicicleta, cu interzicerea accesului motorizat.

Politica europeană actuală prin Pactul Ecologic European, semnat și de România, reconfirmă rolul important al pădurii și biodiversității urbane și periurbane în combaterea efectelor crizei generată de schimbările climatice. Aceste păduri sunt mult mai valoroase din perspectiva asigurării serviciilor ecosistemice decât din cea a exploatării lemnului.  

De aceea, trebuie să ieşim din paradigma exploatării ieftine a acestei resurse valoroase, din paradigma tăiatului ieftin și barbar al pădurii ca să o punem pe foc și să ne aliniem cerințelor și dezideratelor europene și, mai ales, dorinţelor comunității locale. 

Mai precizăm ca aceste păduri sunt certificate FSC, standard internațional obținut de Romsilva, care prevede obligația de a consulta comunitățile locale cu privire la modul lor de gestionare, cât și de a asigura liberul lor acces în pădure. Tot acest standard stipulează identificarea și protejarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare din perspectivă culturală, ecologică, economică sau religioasă deosebită, identificate în colaborare cu populaţia locală. Standardul FSC mai prevede că planul de management (amenajamentul silvic) trebuie să fie public și dezbătut public, ceea ce până în prezent nu s-a întâmplat.

Bazându-ne pe buna credinţă şi profesionalismul dvs., pe faptul că vă veți duce la îndeplinire promisiunea, sperăm că veţi răspunde solicitărilor exprimate prin prezenta scrisoare, nu numai textual, ci şi practic, astfel încât, atât comunitatea afectată, cât şi autorităţile implicate să beneficieze deopotrivă de ceea ce mai pot oferi pădurile încă rămase în picioare în apropierea celei mai mari aglomerări urbane a României. Totodată ne manifestăm disponibilitatea de a vă sprijini voluntar în orice iniţiativă care va contribui la soluţionarea urgentă a problemelor semnalate şi de a discuta aceste aspecte punctuale nerezolvate, astfel încât să asigurăm împreună un drept garantat prin Constituția României – dreptul la un mediu sănătos,
aşa cum prevede Art. 35:
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

 

Cu stimă,

Organizațiile care susțin demersul
(până în acest moment)

Comunitatea locuitorilor din Tunari
Asociația Cetățean Balotești
Fundația Snagov
Fundația EcoCivica
Grupul Civic Salvați Codrii Vlăsiei
Asociatia Kogayon
Clubul Alpin Român
Asociația Grupul de Mediu Tunari
Edenland Park
Primăria Tunari
Asociația NoMad Multisport
Asociația Alergăm de Plăcere
Asociația CarpatBike
Comunitatea Locală Plus Snagov
Asociația OnAdventure
Asociația Sport la Orice Vârstă
Asociația HaicuBicla
Asociația Roșu Aprins
Asociația Go4Fun Romania
Asociația People for Sport

Persoanele care susțin demersul:
Florin Stoican – președintele Parcului Natural Văcărești
Alex Gavan – alpinist și activist de mediu
Allen Coliban – senator
Tudor Pop – deputat
Cătălin Doscaș – jurnalist
Ion Marian – City Manager Tunari
Anghel Mihai – Consilier Local Snagov
Daniel Sărdan – specialist de mediu și organizator Prima Evadare
Dan Mazilu – Editor Freerider
Theodor Manolache
Ion Gruea
Emma Alina Brahas
Florian Răducanu
Silvia Moroșanu
Petru Calni Pantea
Ana Maria Ranta
Mihai Cătălin Anton
Oana Soare
Marius Toderică
Iuliana Ionescu
Narcis Costache
Cristian Schnider
Mihaela Lungu
Eugen Pluti
Cristian Crângașu Brencea
Irina Cantacuzu
Ion Niță
Radu Eminian Ghenuche
Eduard Oprea
Marius Neacșa
Gabriela Poiană
Ștefan Dragoș Baciu
Ilioiu Dragoș
Dragoș Svincu
Constantin Turmac
Daniel Dragomir
Ionuț Maftei
Mircea Alexandru
Mihai Deneș
Cătălina Cătescu
Oana Soare
Doru Oprea

Pe 3 iunie, ziua internațională a bicicletei, Legea Bicicletei ajunge în Parlament

Legea Bicicletei

Legea Bicicletei ajunge în Parlament, de Ziua Internațională a Bicicletei, pe 3 iunie. Această lege este o inițiativă parlamentară transpartinică în parteneriat cu societatea civilă.

Grupul de lucru transpartinic a fost înființat în Parlamentul României în 2017 pentru elaborarea unei legislații favorabile bicicletei, anunță lansarea inițiativei legislative „Legea Bicicletei”, în parteneriat cu cele peste 50 de ONG-uri ce au propus încă din toamna anului 2016 inițierea acestui proiect legislativ.

În forma anunțată, Legea Bicicletei stabilește principii și conține măsuri adecvate de promovare a utilizării bicicletei, pe mai multe planuri, în principal legislativ și instituțional, într-un mod coerent și integrat.

Legea își propune să rezolve multiplele neajunsuri ale cadrului normativ actual, ca parte a efortului legislativ de încurajare a unei mobilități durabile, a unui sistem de transport mai puțin poluant și a unui stil de viață sănătos și modern, în concordanță cu bunele practici și tendințele la nivel european. Sintetizând, este un proiect menit să încurajeze folosirea bicicletei în scop utilitar, recreativ, turistic și sportiv.

Legea Bicicletei

De ziua Internațională a Bicicletei, ducem Legea Bicicletei în Parlament

Proiectul nu va înlocui actualele inițiative legislative pro-bicicletă aflate în diverse faze ale procedurilor parlamentare, ci le va corela și va oferi verigile lipsă, pentru a se ajunge la un cadru normativ coerent, favorabil dezvoltării circulației pe doua roți în scop utilitar, turistic, sportiv și recreativ. Actualele proiecte punctuale vor fi sprijinite deoarece au un rol important de conștientizare a importanței bicicletei, în
cadrul mai larg al promovării dezvoltării durabile.

Potrivit viitoarei legi, promovarea utilizării bicicletei va fi declarată obiectiv de interes public și se vor aduce modificări legislației rutiere, urbanistice, fiscale și din alte câteva domenii. Propunerea de act normativ va prevedea și adoptarea unei strategii naționale și a unui masterplan în acest sens.

Vor fi create elemente instituționale la nivelul autorităților centrale și locale care să permită coordonarea între autorități, atât în elaborarea măsurilor cât și în punerea lor în practică.

București, 27 mai 2020

Inițiatori:
Tudor-Rareş Pop – deputat USR
Carmen Moldoveanu – deputat PSD
Adriana Ana Săftoiu – deputat PNL
Attila Korodi – deputat UDMR

Lista de ONG-uri care susțin de principiu adoptarea unei LEGI A BICICLETEI:

  1. Federația Bicicliștilor din Romania (FBR)
  2. Asociația Green Revolution (AGR)
  3. Asociația HaicuBicla (HCB)
  4. Asociația Adevărații Veloprieteni (AV)
  5. Clubul De Cicloturism “Napoca” (CCN)
  6. Asociația GO4FUN (G4F)
  7. Clubul Sportiv Nomad Multisport (Nomad)
  8. Federația Română de Ciclism (FRC)
  9. Asociația Pro Bike Addiction (PBA)
  10. Comunitatea Bicicliștilor din București (CCB)
  11. Asociația Bike Works
  12. Clubul de Ciclism și Ecologie Iași bike
  13. Asociația „Bate Șaua să Priceapă Iapa”
  14. Asociația „Club Sportiv Tibiscus” (CST)
  15. Asociatia Producătorilor, Importatorilor și Comerciantilor de Biciclete din Romania
  16. Clubul Sportiv „Surmont Club”
  17. Asociația „Brașovul Pedalează”
  18. Asociația Turismverde
  19. Fundația Pentru Parteneriat
  20. Asociația Arin 
  21. Asociația Transilvania Verde
  22. Asociația Ecouri Verzi (AEV)
  23. Asociația „Tura în Natura” (ATINS)
  24. Fundația Comunitară Mureș
  25. Outhentic Cycling Romania
  26. Societatea Carpatină Ardeleana Satu Mare
  27. Fundația de Ecologie și Turism „Potaissa”
  28. Asociația De Ecoturism Din România (AER)
  29. Asociația Mioritics
  30. Clubul Sportiv „Clujul Pedalează”
  31. Asociația Siguranța Auto
  32. Fundația „Terra Mileniul III”
  33. Asociația „Visum” Pentru Educație și Cultură
  34. Asociația Pentru Dezvoltare Urbană
  35. Asociația „Viitor Plus”
  36. Asociația „Aproape de Natură”
  37. Asociația „Eco-Civica”
  38. Asociația „Harta Verde România”
  39. Asociația Pentru Mobilitate Metropolitană (AMM)
  40. Asociația „Neuer Weg”
  41. Asociația „Greenitiative”
  42. Asociația „Agent Green”
  43. Centrul Regional de Protecția Mediului România (REC)
  44. Asociația „Eco Assist”
  45. Asociația „Komunitas”
  46. Fundația Culturală „Roșia Montană”
  47. Centrul Pentru Politici Durabile ”Ecopolis
  48. Asociația „Salvati Dunărea și Delta”
  49. Asociația „Natura Transilvaniei”
  50. Asociația „Biosilva”
  51. Asociația „Colectiv S” 
  52. Fundația „Noi Orizonturi” 
  53. Asociația „Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință” 
  54. Fundația Comunitară București 

La ieșirea din starea de urgență, statele lumii pariază pe bicicletă și alte mijloace alternative de transport

Viitorul aparține bicicletei

Statele lumii pariază pe bicicletă și alte mijloace alternative de transport la ieșirea din starea de urgență. Acest lucru s-ar putea întâmpla și la noi dacă ne-am trimite punctul de vedere la propuneri.relaxare@ms.ro. Aceasta, deoarece Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a publicat sâmbătă 09 mai recomandările ce vor fi dispuse de instituții, odată cu ieșirea din starea de urgență și reluarea activității. Documentul este lansat în dezbatere publică, iar sugestiile pot fi trimise pe adresa de email amintită mai sus. Documentul poate fi consultat aici.

Ne-a atras atenția Anexa 8 întrucât în aceasta sunt prinse Regulile generale de organizare și desfășurare a transportului de persoane, împreună cu Regulile specifice de organizare și desfășurare a transportului de persoane pe categorii.

Dintre măsurile cu privire la transportul de persoane și la regulile de organizare, nu am regăsit nimic cu privire la încurajarea mersului pe jos, cu bicicleta și / sau trotineta.

Ca o paralelă, joi, Paola De Micheli, Ministra transporturilor din Italia a anunțat susținerea mersului cu bicicleta în perioada post covid 19 prin subvenționarea a 70% din contravaloarea unei biciclete, respectiv până la suma de 500 euro per bicicletă.

În aceeași ordine de idei, de încurajare a mersului cu bicicleta, în aceste vremuri noi în care se pune accentul pe distanțarea socială, Guvernul Marii Britanii a publicat ieri un comunicat prin care anunța încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta, printr-o investiție de 2 milioane lire sterline, având scopul de a detensiona transportul în comun.

În era post lockdown covid 19, UK pariază pe biciclete

Statele lumii pariază pe bicicletă și mersul pe jos la ieșirea din starea de criză, pentru a lua din presiunea asupra mijloacelor de transport în comun

Pe lângă mersul pe jos sau cu bicicleta, nici folosirea trotinetelor nu este uitată de autoritățile din afară.

Post lock down covid-19, mijloacele de transport alternativ sunt pariul autorităților

Post lock down covid-19, mijloacele de transport alternativ sunt pariul autorităților

Vom lăsa în continuare acele măsuri pe care le-am trimis săptămâna trecută administrației prezidențiale, guvernului și primăriei generale. Ne-am inspirat din ce am citit că fac deja alte state pentru sănătatea angajaților firmelor de transport, călătorilor, a comunităților din care fac parte. Deoarece măsurile INSP publicate ieri sunt în dezbatere publică, am trimis propunerile noastre și la adresa de e-mail propuneri.relaxare@ms.ro, ceea ce îți recomandăm și ție:

1. Creșterea spațiului pentru pietoni, bicicliști și trotinetiști, prin reîmpărțirea spațiului carosabil și al trotuarelor (lățirea trotuarelor și crearea de trotuare acolo unde nu sunt), în vederea încurajării mersului pe jos, cu bicicleta sau trotineta.

2. Încurajarea mersului pe jos, cu bicicleta sau trotineta prin calmarea traficului auto, astfel încât să scadă riscul de accidente din cauza vitezei cu care circulă autovehiculele prin orașe.

3. Creșterea siguranței din transportul în comun prin adaptarea acestuia la noile nevoi și prin respectarea unui program cu ore de sosire în stații (punctualitatea transportului în comun) pe o perioadă nedeterminată, până la dobândirea imunității și / sau găsirea unui tratament eficient pentru Covid-19.

În acest sens, reamintim că Magistrala 4 de metrou are afișajul nefuncțional după mai bine de 9 ani de la inaugurare liniei de metrou.

4. Obligativitatea montării de pereții despărțitori în autoturismele folosite ca taxi.

5. Obligativitatea montării de semnalistică cu privire la respectarea distanțării dintre persoane în gări, stațiile mijloacelor de transport în comun, metrou, peroane, dar și în interirorul mijloacelor de transport în comun și pe scaunele acestora / banchetele / vagoanele acestora. Această măsură este una imperios necesară atât pentru lucrătorii din mijloacele de transport, cât și pentru călători și comunitate în general.

    

Anexa 8 cu propunerile INSP prevede următoarele:

Regulile generale de organizare și desfășurare a transportului de persoane

1. Accesul în mijloacele de transport este condiționat de purtarea obligatorie a unei măști medicale sau non-medicale, care să acopere gura și
nasul;
2. Numărul maxim de pasageri permis va fi limitat la cel mult jumătate din capacitatea maximă de transport a autovehiculului și cu respectarea distanței de minim un metru între călători;
3. Angajații vor fi instruiți să rămână acasă dacă au fost expuși direct la virus și / sau prezintă simptome (febră, dificultăți de respirație, tuse uscată).
Se va efectua triajul zilnic al angajaților menținând distanțarea de 1 metru, prin interviu și termometrizare înainte de intrarea in tura.
4. Se va asigura maximizarea ratei de ventilație a sistemului de aer condiționat (fără recircularea aerului din interior) și se vor menține ferestrele deschise (când este posibil) în timp ce vehiculul este în funcțiune.
5. Se va efectua obligatoriu curățenia și dezinfecția vehiculului înainte de intrarea în traseu, precum și ulterior, la un interval de cel mult 4 ore. Pentru vehiculele care parcurg un traseu cu durata mai mare de 4 ore, se va efectua curățenia și dezinfecția vehiculului la începutul și la finalul cursei. Va fi evitată măturarea uscată și alte acțiuni mecanice pe suprafețe potențial contaminate pentru a reduce posibilitatea de dispersare a virusul. Se vor utiliza în schimb metode de curățare umedă.
6. Prin stațiile de difuzare din cadrul mijloacelor de transport, acolo unde acestea există, se vor comunica permanent informații cu privire la măsurile de prevenire a infecției COVID – 19.
7. Conducătorii vehiculelor au obligația de a păstra distanța socială în timpul pauzelor și perioadelor de repaus pe drum, evitându-se contactele cu alte persoane (șoferi, pasager, persoane adiacente parcursului, etc).
8. La îmbarcare/debarcare, cât și pe timpul deplasării, pasagerii vor respecta o distanta de minim un metru unul de celălalt.

Reguli specifice de organizare și desfășurare a transportului de persoane pe categorii
I. Mijloace de transport în comun intra-urban de suprafață (autobuz, troleibuz, tramvai, microbuz)
1. Companiile de transport vor lua măsura separării compartimentului dedicat conducătorului auto de restul spațiului destinat transportului
pasagerilor;
2. Se vor marca cu un semn vizibil de culoare verde locurile permise pentru transportul pasagerilor, astfel încât să se păstreze distanța de minim un metru între pasageri;
3. Pentru vehiculele cu cel puțin două uși, accesul în interiorul vehiculului se va realiza doar pe ușa din partea frontală a vehiculului, iar coborârea pe cealaltă ușă/celelalte uși;
4. Pentru microbuzele care efectuează transport intra-urban este permis doar transportul persoanelor pe scaune, cu respectarea regulilor generale prezentate mai sus.
II. Mijloace de transport în comun inter-urban/internațional rutier (autobuz, autocar, microbuz)
1. Se vor marca cu un semn vizibil de culoare verde locurile permise pentru transportul pasagerilor, astfel încât să se păstreze distanța de minim un metru între pasageri;
2. Companiile de transport vor lua măsura separării compartimentului dedicat conducătorului auto de restul spațiului destinat transportului
pasagerilor;
3. Pentru vehiculele cu cel puțin două uși, accesul în interiorul vehiculului se va realiza doar pe ușa din partea frontală a vehiculului, iar coborârea pe cealaltă ușă/celelalte uși.

III. Mijloace de transport în comun pe căile ferate
1. Se vor marca cu un semn vizibil de culoare verde locurile permise pentru transportul pasagerilor, astfel încât să se păstreze distanța de minim un metru între pasageri;
2. Pentru vagoanele de tip cușetă sau vagoanele de dormit, se permite transportul unui singur pasager per compartiment, cu excepția membrilor aceleiași familii;
3. Este interzisă introducerea vagoanele de tip restaurant în componența garniturilor;
4. Pentru toaletele din vagoane este obligatorie asigurarea apei curente, săpun lichid și dezinfectant de mâini.
IV. Transportul de persoane cu metroul pe reţeaua de căi ferate subterane şi supraterane
1. Se vor marca cu un semn vizibil de culoare verde locurile permise pentru transportul pasagerilor, atât pentru transportul în picioare cât și pentru transportul pe scaune, astfel încât să se păstreze distanța de minim un metru între pasageri;
2. Accesul în stațiile de metrou se va realiza în mod controlat, astfel încât, pe peroanele de așteptare pasagerii să poată păstra distanța de minim un metru între ei.

 

Dacă tot ai ajuns până aici cu lectura, îți reamintim să-ți trimiți și tu punctul de vedere la propuneri.relaxare@ms.ro.

Mulțumim din toate spițele!

Rețea de parcări și stații de reparat biciclete în sectorul 1

Parcare biciclete cu stație de reparat

Amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public etc.)” și poate fi votată până pe 17 aprilie.

Deoarece în sectorul 1 își au serviciul și cetățeni care locuiesc în alte sectoare sau zone limitrofe, o infrastructură bine pusă la punct de autorități, în cooperare cu societatea civilă și comunitatea de bicicliști, având o rețea de să ajungă la cât mai multe persoane din sectorul 1 ca proiectul să fie votat.

Aceasta, deoarece pentru a putea vota proiectul trebuie să locuiești în sectorul 1. În plus, trebuie să te înarmezi cu un pic de răbdare 😅 și să aștepți aproximativ o zi lucrătoare email-ul din partea echipei din spatele primăriei cu validarea contului pentru a putea vota.

Pași vot propunere HcB

Pașii de urmat pentru votarea propunerii HcB pentru o rețea de parcări și stații de reparat biciclete în sectorul 1

Beneficiarii propunerii noastre sunt (bi)cicliștii și potențialii (bi)cicliști (actual nehotărâți) care locuiesc, tranzitează și lucrează pe raza Sectorului 1, dar și restul cetățenilor și turiștilor.

Prin acest proiect, HaicuBicla își dorește să încurajeze și să sprijine mersul cu bicicleta pentru toți cetățenii prin utilarea a 30 de locații-cheie cu parcări de biciclete și câte o stație de reparat biciclete în regim DYI (autoservire) cu acces gratuit.

Iată câteva din premisele care argumentează importanța propunerii HaicuBicla și având drept scop implicarea primăriei Sectorului 1 în ceea ce privește încurajarea mersului cu bicicleta:

  1. există deja o comunitate de bicicliști, ca dovadă, pe raza sectorului 1 se află în prezent toate pistele omologate de Poliția Rutieră și sistemul de monitorizare a bicicliștilor montat la finele anului 2019 de PMB, 
  2. sectorul 1 are cea mai mare suprafață comparativ cu restul sectoarelor, respectiv există nevoia deplasărilor în timp util, eficiente, rapide, agile, fapt ce a influențat creșterea semnificativă a numărului de bicicliști,
  3. din cauza poluării din București, România riscă să plătească amenzi între 100.000 și 400.000  în procedura de infringement pe mediu a Comisiei Europene, iar numărul de zile cu poluare excesivă aproape că s-a triplat în Capitală, în 2018 față de 2013 – sursă,
  4. cele mai multe clădiri de birouri se află în Sectorul 1, un motiv în plus de a încuraja folosirea bicicletei ca mijloc de transport alternativ. În plus, companiile din sectorul 1 au început să ia măsuri în cadrul spațiilor lor în ceea ce privește facilitarea deplasării angajaților la locul de muncă cu bicicleta, printre beneficii aflându-se cabine de duș și vestiare. Orice măsură de încurajare a folosirii bicicletei ca mijloc de transport alternativ ar contribui la scăderea congestionării din trafic, acolo unde orașul nu stă deloc bine, după cum arată și studiul celor de la TomTom, cu date reale din trafic,
  5. timpii mari de așteptare în stațiile STB cât și lipsa benzilor unice pentru STB,
  6. de multe ori bicicliștii nu aleg să plece de acasă cu bicicleta din cauza lipsei de rasteluri (parcări de biciclete). În plus, rastelurile care există pe domeniul public, ca de pildă cele de la stațiile de metrou nu pot fi utilizate deoarece nu sunt adaptate oricărui tip de bicicletă (indiferent de tipul de roți mari sau mici sau de tipul de cauciucuri, de tipul de frână, precum cea pe disc etc.) sau oricărui tip de antifurt (mai lung, mai scurt, tip u-lock, cablu etc.) și nu permit asigurarea bicicletei în 3 puncte, riscul furtului acestora sau a uneia din roți (majoritatea bicicletelor având sistem quick release la ambele roți) fiind cauza nefolosirii acestora și prin urmare renunțarea la deplasarea cu bicicleta.
  7. pe raza sectorului 1 trăiesc, tranzitează și lucrează mulți bicicliști și potențiali bicicliști care trebuie încurajați în ceea ce privește luarea deciziei de folosire a bicicletei.

Dacă proiectul propus de noi va fi votat și va trece în faza de implementare, următorii pași imaginați de noi ar fi după cum urmează:

a) stabilirea celor 30 de locații prin implicarea comunității de bicicliști,

b) obținerea autorizațiilor de amplasare de către departamentul de profil din cadrul primăriei de sector pentru cele 30 de locații aflate pe domeniul public de pe raza sectorului 1,

c) găsirea  de oferte și achiziția stațiilor și parcărilor, 

d) montarea stațiilor și parcărilor,

e) promovarea celor 30 de locații în rândul comunității de bicicliști, dar și a restului de cetățeni cu ajutorul mass media

f) predarea gestiunii către ADPS1 în vederea mentenanței celor 30 de stații și parcări de biciclete și continuării proiectului.

Dacă ți se pare și ție un proiect demn a fi votat,  îți mulțumim. În plus, te sfătuim să vezi și propunerile din celelalte domenii. E posibil să găsești proiecte interesante, numai bune să fie votate până pe 17 aprilie. 🙂

Mulțumim din toate spițele!

Defrișările din Brașov nu țin cont de pandemie, faună și echilibrul naturii

Defrișările din jurul orașului Brașov

Cu toții așteptăm să intrăm la normal după criza sanitară și să putem să ieșim din nou la plimbări prin pădure. Dincolo de tot ce va însemna revenirea la viața obișnuită, cine s-ar fi gândit că defrișările din jurul orașului Brașov nu țin cont de pandemie, faună și echilibrul naturii? Că pădurile din jurul Brașovului nu vor mai fi la fel ca cele pe care le știam și ne vom duce la munte fără să ne mai bucurăm de umbra pădurii, de aerul curat și de mersul pe poteci, unele dintre acestea vechi de sute de ani.

Din păcate, în ciuda pandemiei și a stării de urgență din cauza coronavirusului, unii profită de acestea și în timp ce majoritatea stă acasă și evită deplasările, pentru a preveni răspândirea virusului, pădurile ne sunt tăiate.

Astfel, se defrișează pe Piscul Lung la ras (parte din Crucurul Mic și Masivul Postăvarul). Defrișarea pornește de pe strada Plopilor și continuă până la altitudinea de 950 m, respectiv mai sus de Tâmpa. Acest unghi permite ca defirșarea să fie vizibilă și din Calea București. Au dispărut deja arborii de pe Valea Scurtă și Piscul Vechi. Două vai și o culme întreagă au fost defrișate la ras, ori în România defrișatul la ras este interzis și ilegal. Toate acestea sub ochii autorităților. Și nu ne referim aici doar la Primăria Brașovului, ne referim la Garda de Mediu, Garda Forestiera, Ministerul Mediului și la RPLPK Brașov.

Ca o ironie, Ministerul Mediului, pe pagina de Facebook, se laudă cu o pădure cât o țară. Aceasta după ce aerul din București este de nerespirat noaptea, pe timp de pandemie și același Minister ne spune că de vină sunt localnicii din sate care ard cauciucuri noaptea. 

Ministerul Mediului se laudă cu o Pădure cât o țară, în timp ce pădurile din împrejurimile orașului Brașov sunt tăiate chiar în aceste momente

Ministerul Mediului se laudă cu o Pădure cât o țară, în timp ce pădurile din împrejurimile orașului Brașov sunt tăiate chiar în aceste momente

Ce mai aflăm de la prietenii noștri de pedală din Brașov este că e posibil ca autorizațiile de tăiere să fie expirate sau să lipsească deoarece nu este afișată niciuna valabilă. Apare una singură, dar și aceasta expirată la 31.12.2019 la una din defrișări, în timp ce la o altă defrișare nu există nicio afișare.

În schimb, au apărut aproape 7 km de drum de TAF. 7 km impracticabili și abrupți care nu își au locul în inima naturii.

Drum de TAF pentru o viitoare exploatare la altitudine de 850 metri. Brașov.

Drum de TAF pentru o viitoare exploatare la altitudine de 850 metri. Brașov.

Cerem pe această cale un plan de reabilitare al zonei, cu bune practici în domeniu. Toate acestea deoarece exploatările vechi contrazic aceasta, iar toate drumurile de TAF din pădurile Brașovului au rămas drumuri de TAF și nu a fost refăcuta suprafața inițială. Întrebăm și noi dacă nu cumva, conform legislației in vigoare, defrișările ar trebui realizate în fâșii bine delimitate, pentru protecția arborilor rămași în calea vântului și a intemperiilor și nu la ras, așa cum se procedeaza în prezent.

Am mai dori să aflăm ce se întâmplă cu fauna zonei. Sau pesemne că aceasta ține de o altă entitate a statului care, cum altfel, stă. Din păcate, este o meteahnă veche care s-a împământenit la noi, iar autoritățile noastre au luat mot a mot expresia „lucrez la stat” și de aceea nu fac nimic, deoarece ei stau.

"<yoastmark

Zona despre care vorbim în acest articol și de unde sunt toate imaginile este una în care își au habitatul, printre alții, porcii mistreti, căprioarele, cerbii, vulpile, rațele sălbatice, stârcul, pescărușul albastru și ursul. Niciun om nu își dorește gonirea /extinția acestora din zonă, iar defirșarea aceasta va avea drept consecință gonirea lor, le va micșora posibilitatea de hrănire, înmulțire și trai.

Facem un apel pe această cale să știm și noi care sunt măsurile pe care le-au luat toate autoritățile pentru fauna zonei. Și nu vorbe. Dorim să vedem exact cum s-au pregătit autoritățile pentru animale, care le sunt resursele alocate, ce au implementat deja pentru faună, din ziua 1 a defrișării. Dacă statul nu face nimic pentru animale, atunci măcar noi, oamenii, putem face acest apel și apăra dreptul faunei, un drept care ține de dreptul la natură, la echilibrul acesteia.