Știri, articole

Infrastructura de biciclete, adevăr sau provocare

Infrastructura de biciclete nu reprezintă câtuși de puțin un moft, ci o necesitate care aduce beneficii participanților la trafic. Ca de pildă: creșterea siguranței participanților la trafic, încurajarea mersului cu bicicleta și contribuția la scăderea gradului de poluare. Este modul prin care autoritățile pot arăta că se gândesc la cetățeni, indiferent că aceștia sunt pietoni, automobiliști sau bicicliști.

Pistele nu trebuie musai să fie legate de marile bulevarde și trotuare, aceasta fiind capcana în care edilii și guvernanții noștri se tot încăpățânează să cadă în ciuda tuturor demersurilor asociațiilor de bicicliști. Bucureștiul a fost folosit ca un laborator de experimente, cobaii fiind pietonii, bicicliștii și șoferii auto. Probabil îți mai amintești cum au fost trasate liniile galbene pe trotuare, pentru ca ulterior poliția rutieră (pe bună dreptate) să spună că acelea sunt piste ilegale. Toate acestea în urma unor studii de fezabilitate. Pe banii noștri.

În ziua cu Conferințele Sfântul Pedalie „Infrastructura de biciclete, adevăr sau provocare”, a apărut în presă informația că vor fi construiți 48 de km de pistă. Propunerile de trasee sunt pe bulevarde aglomerate care îi pot face pe bicicliști să renunțe la mersul cu bicicleta.
Traseul 1: P-ța Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – Str.Nicolae Caramfil – Șos. Pipera – Piața Presei Libere – Șos kiseleff – Bd. Constantin Prezan 
Traseul 2: P-ța Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Șos. Ștefan cel Mare – Șos. Mihai Bravu 
Traseul 3: Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenței – Bd. Națiunile Unite 
Traseul 4: Bd. Libertății – Piața Constituției – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Național.

La câteva ore după apariția știrii, am văzut imagini cu infrastructura de 600 km de pistă de biciclete din Coreea. În plus, ne-a fost prezentată de către un biciclist pasionat de hărți ideea unei piste de biciclete. Pista are 3,5 km și leagă Obor de Pipera. Departe de aglomerația urbană, pe o fostă cale ferată. Cu puțină voință politică acest lucru s-ar putea întâmpla. Acest exemplu nu este unul singular. Bucureștiul are o comoară de piste ce ar lega zonele mărginașe între ele și de centru. Și chiar de salba de lacuri a capitalei. Exemplele continuă și cu zonele rurale din Ilfov. Practic, o adevărată rețea de piste, cum vedem și la alții, având cea mai importantă calitate: sunt sigure.

La Conferințele Sfântul Pedalie, i-am avut invitați pe Silvia Dinu și Vlad Grigore de la 2 Bikes Odyssey, pe Florian Keiper de la Not Without my bike și pe Alex Pleșa care ne-a prezentat ideea de pistă pe o cale ferată dezafectată.

Silvia și Vlad au plecat pe biciclete pe Drumul Mătăsii, pe ruta: Bulgaria, Turcia, Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan și Kîrgîzstan. Întrucât nu au obținut vizele de China, au luat un zbor până în Coreea. Au ajuns apoi și în Japonia, pentru a o pedala.

Traseul gândit inițial

În cifre, expediția lor a însemnat următoarele: 8 luni, adică 10.036 km pedalați, cu o diferență de nivel 131.475 m. La capitolul pene, Silvia a avut 2, iar Vlad 0. Silvia a pierdut 1 cârlig de prindere la cobul din față și alte 4 șuruburi de prindere la coburile spate. Vlad a rupt 2 spițe la roata spate și amândoi și-au schimbat lanțurile bicicletelor la 8.500 km.

Frânturi de drum, de pe pistele de biciclete pe care au pedalat Silvia și Vlad de la 2 Bikes Odyssesy. Un soi de premiu după drumurile de pământ din Asia Centrală.

Florian Keiper, biciclistul german venit cu bicicleta de la Berlin, ne-a povestit despre acțiunile asociației din care face parte. Ne-a arătat imagini de la petrererile pe care le organizează pentru comunitatea de bicicliști de la Berlin. Am văzut un montaj cu Goldsprints și cu întreceri cu biciclete ciudate. De la el am aflat și de CarEXIT, al cărui clip te invit să-l urmărești:

CarEXIT

În privat, Florian ne-a povestit că nu s-a simțit primit cum se cuvine, ca biciclist. Aceasta apropos de drumurile pe care a mers de la intrarea în țară pe la Galați, până la București. În București, a rămas surprins de cât de neprietenos poate fi orașul cu pietonii și bicicliștii. Ne-a mai zis că a observat și cât de înalte sunt bordurile.

Cel mai așteptat moment a fost prezentarea lui Alex Pleșa, despre pista de biciclete de pe fosta cale ferată. O pistă ce ar lega zona Obor de Pipera în 10 minute de mers cu bicicleta, în ritm de plimbare. În video de mai jos poți urmări un filmuleț cu locurile pe unde ar trece acea pistă. Să te asiguri că la minutul 03:07 ai sunetul pornit.

Dovada că putem avea în București piste de biciclete separate de bulevarde
Un slide al prezentării lui Alex mai mult decât sugestiv

Vestea bună este că printre invitați s-a aflat și consilierul general Raluca Teodor. Aceasta lucrează de luni bune să pună bazele implementării acestei piste. Ne-a explicat ce a făcut până în prezent și speră să revină cu vești în circa o lună și jumătate. O altă veste la fel de bună este că bicicliștii au fost încântați de idee și s-au oferit să ajute. Un alt exemplu că societatea civilă și politicul pot colabora dacă există voință. Vom reveni pe subiectul acestei piste imediat ce vom primi noutăți.

La final am organizat o tombolă. Premiile fiind: lumini de la Gaciron România, bilete la 3 Smoked Olives Festival, o gamelă de la Not Without My Bike și sonerii oferite de HaicuBicla.

Conferințele Sfântul Pedalie au debutat în 2014 cu Primul Milion de Km înregistrați de membri Clubul HaicuBicla de pe Strava. Am continuat cu Retrospectiva de Șosea 2014, Portret de biciclist și Fete pe biciclete.

Stație, mecanicul tău personal

Stație, mecanicul tău personal, este definiția cea mai bună pe care o putem da celor montate de HaicuBicla. Până în prezent, HcB a amplasat 15 stații: 12 în București, 2 la Sfântu Gheorghe și o stație la Brașov. Aye!

Amplasarea stațiilor de reparat biciclete de către HaicuBicla a început în 2016, ca urmare a câștigării unui grant de excelență în inovație și design, în cadrul programului Mobilizăm Excelența. În grantul primit, suma cuprindea doar cinci stații, însă am renunțat la salariile pe care le-am fi primit ca manageri de proiect să mai achiziționăm, în schimb, două stații.

Astfel, în viețile (bi)cicliștilor bucureșteni au apărut primele șapte stații. Stațiile sunt cumpărate de la Mantis, un producător sloven. Sunt de culoare verde, nu consumă curent și pot fi folosite fără niciun cost. Sunt din oțel galvanizat, așadar rezistente la coroziune și fiecare dintre ele conține: un set de chei Unior, imbusuri, cheie de contrat butucii, șurubelnițe, leviere pentru pene, o pompă cu manometru pentru măsurarea presiunii din cauciuc. Acestora li se adaugă un suport pe care se urcă bicicleta. Stația are 1,65 m înălțime și puțin peste 20 de kg, fiind gândită pentru utilizarea intensivă în aer liber.

Cele șapte stații din programul Mobilizăm Excelența sunt amplasate în următoarele zone: Biblioteca Națională, Atelier Pinion, MȚR, Skate-Park Herăstrău, J’ai Bistrot, Școala 205 și La Firul Ierbii.

Acestora li se adaugă alte opt stații amplasate cu ajutorul HaicuBicla la: Oregon Park Pipera, Novo Park, Floreasca Park, Timpuri Noi Square, Campus 6 (București), Livada Poștei (Brașov) și două în curs de montare în orașul Sfântu Gheorghe, achiziționate de Fundația Comunitară Covasna.

Stație Cătălin Timpuri Noi Square
Stație Cătălin de la Timpuri Noi Square
Foto: Kev

În prezent, asociația noastră se află în prim proces de reparare a stațiilor din programul Mobilizăm Excelența, întrucât acestea au fost vandalizate. Iar.

Zilele trecute, am profitat de mini-vacanța de 1 mai pentru a re-monta stația de la Skate-Park Herăstrău și am făcut și o mică razie pe la 6 din cele 12 stații din București, pentru a vedea în ce stare se află. Iată mai jos editul făcut de colegul nostru Mihai aka Ziegler Shoot Responsibly.

Facem un apel pe această cale acelora dintre voi care nu au depus încă formularul 2% și care vor să contribuie alături de HaicuBicla să le facă o viață mai bună (bi)cicliștilor să redirecționeze impozitul pe venitul de anul trecut în contul asociației noastre. În acest fel, Stație, mecanicul tău personal va putea fi reparat.

Datele Asociației HaicuBicla sunt:
Cod de identificare fiscală 33130260, cont bancar (IBAN) RO07 RNCB 0280 1413 0796 0001.

Stație Andu de la Skate-Park Herăstrău
Stație Andu de la Skate Park Herăstrău, înainte și după

Din câte ne-au scris unii membri ai comunității de bicicliști, am înțeles că necesită anumite reparații și stațiile amplasate în zona clădirilor de birouri, precum cele de la Novo Park și Floreasca Park. În cazul acestora, îi rugăm pe bicicliștii care lucrează în respectivele clădiri de birouri să își anunțe colegii de la administrativ sau/ și proprietarii clădirilor cu privire la defecțiunile apărute, iar în cazul în care reparațiile necesită anumite piese, acelea ne pot fi comandate.

Voucherele bucureștenilor, obținute pentru biciclete, trebuie declarate ca venituri impozabile. Cât e impozitul

Cei care au primit în 2018 vouchere pentru biciclete de la Primăria Municipiului București sunt obligați să depună anul acesta Declaraţia Unică şi să plătească un impozit de 10% pentru venitul obținut, după cum le-au spus celor de la Profit.ro, reprezentanții ANAF.


Declaraţia Unică poate fi depusă doar online, prin intermediul serviciului Spaţiul Privat Virtual (SPV), în baza creării unui cont pe respectiva platformă.

Amenda pe care ANAF o aplică celor care nu-și respectă obligația de a depune Declarația Unică este cuprinsă între 50 de lei și 500 de lei.

Voucherele bucureștenilor, obținute pentru biciclete, trebuie declarate ca venituri impozabile
Voucherele primite din partea PMB pentru achiziția unei biciclete trebuie declarate la ANAF

Pentru cei care au deschis televizoarele mai târziu, amintim că circa 25.000 de bucureşteni sunt așteptați de cei de la ANAF să depună Declaraţia Unică pentru voucherul din 2018 şi să achite impozitul de 50 de lei.

La momentul apariției ideii acordării de vouchere de biciclete de către Primăria Capitalei, comunitatea de biciliști a tras un mare semnal de alarmă. Astfel, încă de la ședința Consiliului General au fost oferite contra argumente proiectului, inclusiv d.p.d.v. al mecanismului de acordare. Totul în van, deși PMB prin d-na. primar Gabriela Firea a avut și are mereu trimise idei prin care să încurajeze în mod real și simplu mersul cu bicicleta, în detrimentul folosirii mașinii. Despre aceasta am povestit și noi celor de la Ziare.com aici sau aici.

Bicicleta, o mină de aur pentru sănătatea și buzunarul fiecăruia

Bicicleta, o mină de aur pentru sănătatea și buzunarul fiecăruia! Așa aș putea defini întâlnirea de azi cu senior expertul European Cycling Federation, PhD Randy Rzewnicki.

Cum de e bicicleta o mină de aur? Acesta este un adevăr aflat de mulți dintre cei care folosim bicicleta. Pentru acei câțiva care nu au aflat secretul, voi închide ochii: îmi vin în minte momentele în care câștig timp pentru că în orele de vârf, pe biclă fiind, eu unul mă mișc în timp ce șoferii stau pe loc, prinși în trafic și „ard gazul de pomană” la propriu.

Sau, îmi mai vin în minte dățile acelea când îmi dau seama că mi-au mai rămas bani deoarece nu i-am cheltuit pe transport, deplasându-mă cu bicicleta. Și aș mai adăuga și acele momente când îmi dau seama că nu am mai răcit și mă lăud celor din jur, spunându-le că mersul cu bicla pare să mă fi călit.

La întâlnirea de azi am ajuns la concluzia că fiecare dintre noi, indiferent de rolul pe care-l avem în societate, de la simpli cetățeni la activiști sau politicieni, de la angajați în mediul privat sau la stat, nu trebuie să ne dăm bătuți în fața unor autorități obtuze și putem pune umărul să ajutăm la creșterea gradului de sănătate al populației și la un mediu mai puțin poluat.

Azi am văzut cifre cu privire la beneficiile pedalatului versus riscuri, am văzut cum 15 minute zilnice de pedalat sau mers pe jos pot preveni decesele premature. Sau cum un angajator poate influența productivitatea și sănătatea angajaților, prin simpla stimulare a mersului la serviciu cu bicicleta a angajaților, prin amplasarea de rasteluri / parcări de biciclete.

Tot azi am văzut cum un doctor poate influența în bine sănătatea unui pacient venit la un control de rutină, adăugând în setul obișnuit de întrebări o întrebare banală precum „ați venit la consult pe jos?”, întrebare căreia, același doctor îi poate adăuga un sfat precum „vă recomand să faceți mai multă mișcare în fiecare zi”.

La un moment dat, înâlnirea a căpătat aliura unui brainstorming în care toți cei prezenți încercam să venim cu idei de cum putem influența îmbunătățirea sănătății românilor și reducerea poluării, prin încurajarea mersului cu bicicleta. Fiecare a verbalizat idei și mai mult decât atât, toți am plecat cu teme pentru acasă, de la un banal nu trebuie să cedăm ignoranței autorităților, până la hai să ne mai întâlnim, să mișcăm lucrurile care parcă prea stau pe loc, împotmolite.

Echipajul HaicuBicla le mulțumește încă o dată tuturor celor prezenți pentru că și-au făcut timp să vină la întâlnire într-o mohorâtă după-amiază de luni.

Mulțumim din toate spițele Ralucăi Teodor, Ralucăi Fisher, Ioanei Deneș, lui Marian Ivan, Tudor Pop, Daniel Sărdan, Florin Grigorescu și Mihai Deneș. For bike sake and bikers health, această după-amiază trebuie să se mai repete!

Bicicleala-i sănătoasă

Bicicleala-i sănătoasă, o întâlnire a (bi)cicliștilor cu Randy Rzewnicki PhD, Senior Health Expert al ECF – European Cycling Federation.

Întâlnirea va avea loc luni 08 Aprilie, orele 16:30, la sediul Fundatiei RBL din Calea Dorobanților, 42, et. 3, ap. 5, sector 1, București.

Printre invitați se va afla și Tudor Pop, deputat și membru în comisia de sănătate a Camerei Deputaților.

RSVP la mihai.denes@gmail.com sau oana@haicubicla.ro, cu rugămintea să aștepți confirmarea scrisă, întrucât sala are 20 de locuri.

Mai multe detalii despre întâlnire pot fi găsite aici.

Mai multe despre Randy Rzewnicki PhD Senior Health Expert pot fi găsite aici sau aici.

Evenimentul este organzizat de Go4Fun Romania, Asociația Green Revolution, Federația Bicicliștilor din România și HaicuBicla.