Tăierea pădurilor din Bucureşti şi Ilfov trebuie oprită, iar pădurile să devină arii protejate

Salvați Codrii Vlăsiei

Mai multe asociaţii de mediu îi cer ministrului Mediului ca tăierea pădurilor din Bucureşti şi Ilfov să fie oprită şi să creeze Parcul Natural Codrii Vlăsiei, respectivele păduri devenind arii protejate.

Din păcate, de ceva timp potecile sunt arate, cicliştii aflându-se în imposibilitatea de a practica sport în aer liber, în mod profesionist sau de petrecere a timpului liber, în pădurile din nordul capitalei.

De aceea, e timpul să ne implicăm pentru salvarea pădurilor și potecilor care au mai rămas din Codrii Vlăsiei, monument natural și istoric.

Pentru cei care doresc să se implice sau să afle noutăți cu privire la cauză a fost creat grupul civic (de Facebook) Salvati Codrii Vlasiei. Misiunea acestui grup este de a proteja pădurile din București și lfov, transformarea acestora din păduri de producție cu tăieri majore, în păduri de protecție, cu funcții sociale si de mediu. Grupul își mai propune transformarea pădurilor respective în arii naturale protejate care să poată fi vizitate și în care copiii, dar și adulții, să învețe ce este natura. În plus, pădurea să ne poată oferi aer curat și restul benefiicilor deja bine-știute și despre am mai scris la începutul acestui an, aici:

  • Pădurile reprezintă un filtru natural de purificare a atmosferei;
  • Pădurile sunt ca o perdea naturală care ne apără de forța vânturilor, de praful purtat de acestea sau de zăpada viscolită. Dacă pădurea nu ar fi fost tăiată pentru ansamblurile rezidențiale apărute, accesul pe DN1 în București de acum câțiva ani (DN1 fiind drum de importanță națională, strategic, care leagă orașul inclusiv de aeroport) nu ar fi fost blocat pentru prima dată în istoria DN1 de după bombardamentele din timpul celui de-al doilea Război Mondial, de data aceasta din cauza zăpezii viscolite;
  • Pădurile sunt surse de aer curat;
  • Pădurile permit reglarea circuitului hidrologic, încetinirea scurgerii precipitaţiilor, prin resorbţia apei în adâncimea solului. Astfel sunt reîncărcate apele subterane.

Primul demers al grupului este scrisoarea de mai jos și pe care vă invităm să o trimiteți și voi mai departe la adresa petitii@mmediu.ro.

De asemenea, dacă doriți să figurați printre susținători, vă rugăm să completați acest formular simplu.

——————————————————————————————————————————–

Către: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

În atenţia: Domnului Costel ALEXE – MINISTRU 

Spre ştiinţă: Domnului Gelu PUIU – SECRETAR DE STAT

Domnului Teodor ȚIGAN – Director General RNP – Romsilva

 

Referitor la: Situaţia gestionării pădurilor din zona București – Ilfov

 

Stimate domnule Ministru,

Având în vedere dorinţa comunităților din Ilfov şi București de a păstra pădurile în special pentru agrement, importanța lor pentru sănătate, scopul social, asigurarea echilibrului ecologic, protecția habitatelor și speciilor și pentru asigurarea funcțiilor de recreere, vă solicităm să dispuneți măsurile necesare pentru reîncadrarea acestor păduri în Grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție, așa cum este funcția lor reală.

În luna ianuarie a acestui an, aţi declarat că pădurile din jurul Bucureştiului vor fi scoase din producție și introduse în protecţie până în luna martie. Din păcate până în prezent, la 6 luni de la declarație, acest lucru nu a avut loc.  Dimpotrivă, situaţia s-a degradat, cu tăieri în ritm accelerat și chiar cu distrugerea potecilor. Sub diferite forme şi cu justificări diverse, se taie în Pădurea Tunari, extensia Pădurii Băneasa, în pădurile dintre Baloteşti, Moara Vlasiei, în pădurile din Corbeanca, Valea Mocanului şi în Pădurea Snagov în care ar trebui extinsă rezervația naturală. De asemenea, s-au arat toate potecile din Pădurea Băneasa de două ori, distrugându-se potecile folosite de cetăţeni pentru a face mișcare în aer liber, precum şi poteca verde care leagă Bucureştiul de Snagov, astfel încât cicliştii nu mai pot ajunge în pădurile din nord. Toate aceste practici lipsite de justificare sunt măsuri vechi de hărţuire a comunităţilor, care au aceste păduri în componenţa localităţilor lor, sunt practic o pârghie care e folosită de diferiți administratori ai pădurii pentru obstrucţionarea iubitorilor de mişcare în aer liber de mai mulți ani.

În lumina celor de mai sus, ca urmare a ultimelor lucrări de tăiere și de distrugere a potecilor din păduri, vă informăm că a fost înființat grupul civic Salvați Codrii Vlăsiei, format din persoane fizice și persoane juridice, cu scopul de a întreprinde toate acțiunile necesare opririi abuzurilor și tăierilor agresive din aceste păduri istorice de mare importanță națională și locală și de a le desemna drept arii naturale protejate. În acest moment, ele sunt încadrate la păduri de producție în loc de protecţie. Considerăm că, în conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor, aprobate prin Ordinul MAPPM nr. 1652/2000, ele îndeplinesc criteriile pentru a fi încadrate în grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție. Ştim că toate pădurile din UP II Băneasa, în suprafaţă de 437,45 ha, au fost încadrate în Grupa I – păduri cu funcţii special de protecţie, categoria 4A – Arborete constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaţionale (T.II), dar dorim ca întreg arealul forestier din Bucureşti şi Ilfov să fie încadrat în această grupă.

Pentru a veni în sprijinul comunităţilor, vă supunem atenţiei următoarele măsuri, pe care considerăm că autorităţile cu atribuţii în domeniu, locale şi centrale, trebuie să le pună în aplicare de urgenţă:

  1. Stoparea tăierilor pădurilor din Bucureşti şi Ilfov și reîncadrarea lor în categoria pădurilor cu funcții speciale de protecție, așa cum ar trebui să fie de fapt și cum aţi susţinut şi dumneavoastră si cum e prevazut in legislatia de specialitate.
  2. Crearea unei categorii de păduri urbane și periurbane, în care să fie încadrate pădurile din apropierea marilor aglomerări urbane, al căror scop principal să fie cel recreativ, educativ, de petrecere a timpului liber în natură într-un mod sănătos, de asigurare a microclimatului sănătos pentru orașe și în care să fie permise numai intervenții de înlăturare a unor pericole pentru vizitatori.  
  3. Crearea Parcului Natural Codrii Vlăsiei şi conectarea ariilor protejate existente, a pădurilor și lacurilor prin coridoare verzi şi prin trasee turistice, poteci pietonale şi de bicicletă neasfaltate.
  4. Introducerea în legislaţia specifică a obligaţiei de a organiza dezbatere publică pentru orice intervenţie de tăiere, cu participarea societăţii civile, a comunităţii şi a factorilor interesaţi, așa cum ar trebui să se întâmple într-o administrare transparentă şi după cum standardul internațional FSC obligă Romsilva să o facă, dar nu se întâmplă.
  5. Interzicerea distrugerii potecilor folosite pentru agrement şi a traseelor care leagă diferite sate, mânastiri, palate şi zone turistice si naturale din București și Ilfov. Potecile sunt protejate si utile pentru accesul și intervenția în caz de incendiu, după cum este specificat şi în regulamentele ISU şi normele tehnice silvice.
  6. Menţinerea și declararea drumurilor de lângă lacuri şi a potecilor şi drumurilor din pădure ca fiind căi de acces public de agrement pietonal sau cu bicicleta, cu interzicerea accesului motorizat.

Politica europeană actuală prin Pactul Ecologic European, semnat și de România, reconfirmă rolul important al pădurii și biodiversității urbane și periurbane în combaterea efectelor crizei generată de schimbările climatice. Aceste păduri sunt mult mai valoroase din perspectiva asigurării serviciilor ecosistemice decât din cea a exploatării lemnului.  

De aceea, trebuie să ieşim din paradigma exploatării ieftine a acestei resurse valoroase, din paradigma tăiatului ieftin și barbar al pădurii ca să o punem pe foc și să ne aliniem cerințelor și dezideratelor europene și, mai ales, dorinţelor comunității locale. 

Mai precizăm ca aceste păduri sunt certificate FSC, standard internațional obținut de Romsilva, care prevede obligația de a consulta comunitățile locale cu privire la modul lor de gestionare, cât și de a asigura liberul lor acces în pădure. Tot acest standard stipulează identificarea și protejarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare din perspectivă culturală, ecologică, economică sau religioasă deosebită, identificate în colaborare cu populaţia locală. Standardul FSC mai prevede că planul de management (amenajamentul silvic) trebuie să fie public și dezbătut public, ceea ce până în prezent nu s-a întâmplat.

Bazându-ne pe buna credinţă şi profesionalismul dvs., pe faptul că vă veți duce la îndeplinire promisiunea, sperăm că veţi răspunde solicitărilor exprimate prin prezenta scrisoare, nu numai textual, ci şi practic, astfel încât, atât comunitatea afectată, cât şi autorităţile implicate să beneficieze deopotrivă de ceea ce mai pot oferi pădurile încă rămase în picioare în apropierea celei mai mari aglomerări urbane a României. Totodată ne manifestăm disponibilitatea de a vă sprijini voluntar în orice iniţiativă care va contribui la soluţionarea urgentă a problemelor semnalate şi de a discuta aceste aspecte punctuale nerezolvate, astfel încât să asigurăm împreună un drept garantat prin Constituția României – dreptul la un mediu sănătos,
aşa cum prevede Art. 35:
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

 

Cu stimă,

Organizațiile care susțin demersul
(până în acest moment)

Comunitatea locuitorilor din Tunari
Asociația Cetățean Balotești
Fundația Snagov
Fundația EcoCivica
Grupul Civic Salvați Codrii Vlăsiei
Asociatia Kogayon
Clubul Alpin Român
Asociația Grupul de Mediu Tunari
Edenland Park
Primăria Tunari
Asociația NoMad Multisport
Asociația Alergăm de Plăcere
Asociația CarpatBike
Comunitatea Locală Plus Snagov
Asociația OnAdventure
Asociația Sport la Orice Vârstă
Asociația HaicuBicla
Asociația Roșu Aprins
Asociația Go4Fun Romania
Asociația People for Sport

Persoanele care susțin demersul:
Florin Stoican – președintele Parcului Natural Văcărești
Alex Gavan – alpinist și activist de mediu
Allen Coliban – senator
Tudor Pop – deputat
Cătălin Doscaș – jurnalist
Ion Marian – City Manager Tunari
Anghel Mihai – Consilier Local Snagov
Daniel Sărdan – specialist de mediu și organizator Prima Evadare
Dan Mazilu – Editor Freerider
Theodor Manolache
Ion Gruea
Emma Alina Brahas
Florian Răducanu
Silvia Moroșanu
Petru Calni Pantea
Ana Maria Ranta
Mihai Cătălin Anton
Oana Soare
Marius Toderică
Iuliana Ionescu
Narcis Costache
Cristian Schnider
Mihaela Lungu
Eugen Pluti
Cristian Crângașu Brencea
Irina Cantacuzu
Ion Niță
Radu Eminian Ghenuche
Eduard Oprea
Marius Neacșa
Gabriela Poiană
Ștefan Dragoș Baciu
Ilioiu Dragoș
Dragoș Svincu
Constantin Turmac
Daniel Dragomir
Ionuț Maftei
Mircea Alexandru
Mihai Deneș
Cătălina Cătescu
Oana Soare
Doru Oprea

Pe 3 iunie, ziua internațională a bicicletei, Legea Bicicletei ajunge în Parlament

Legea Bicicletei

Legea Bicicletei ajunge în Parlament, de Ziua Internațională a Bicicletei, pe 3 iunie. Această lege este o inițiativă parlamentară transpartinică în parteneriat cu societatea civilă.

Grupul de lucru transpartinic a fost înființat în Parlamentul României în 2017 pentru elaborarea unei legislații favorabile bicicletei, anunță lansarea inițiativei legislative „Legea Bicicletei”, în parteneriat cu cele peste 50 de ONG-uri ce au propus încă din toamna anului 2016 inițierea acestui proiect legislativ.

În forma anunțată, Legea Bicicletei stabilește principii și conține măsuri adecvate de promovare a utilizării bicicletei, pe mai multe planuri, în principal legislativ și instituțional, într-un mod coerent și integrat.

Legea își propune să rezolve multiplele neajunsuri ale cadrului normativ actual, ca parte a efortului legislativ de încurajare a unei mobilități durabile, a unui sistem de transport mai puțin poluant și a unui stil de viață sănătos și modern, în concordanță cu bunele practici și tendințele la nivel european. Sintetizând, este un proiect menit să încurajeze folosirea bicicletei în scop utilitar, recreativ, turistic și sportiv.

Legea Bicicletei

De ziua Internațională a Bicicletei, ducem Legea Bicicletei în Parlament

Proiectul nu va înlocui actualele inițiative legislative pro-bicicletă aflate în diverse faze ale procedurilor parlamentare, ci le va corela și va oferi verigile lipsă, pentru a se ajunge la un cadru normativ coerent, favorabil dezvoltării circulației pe doua roți în scop utilitar, turistic, sportiv și recreativ. Actualele proiecte punctuale vor fi sprijinite deoarece au un rol important de conștientizare a importanței bicicletei, în
cadrul mai larg al promovării dezvoltării durabile.

Potrivit viitoarei legi, promovarea utilizării bicicletei va fi declarată obiectiv de interes public și se vor aduce modificări legislației rutiere, urbanistice, fiscale și din alte câteva domenii. Propunerea de act normativ va prevedea și adoptarea unei strategii naționale și a unui masterplan în acest sens.

Vor fi create elemente instituționale la nivelul autorităților centrale și locale care să permită coordonarea între autorități, atât în elaborarea măsurilor cât și în punerea lor în practică.

București, 27 mai 2020

Inițiatori:
Tudor-Rareş Pop – deputat USR
Carmen Moldoveanu – deputat PSD
Adriana Ana Săftoiu – deputat PNL
Attila Korodi – deputat UDMR

Lista de ONG-uri care susțin de principiu adoptarea unei LEGI A BICICLETEI:

  1. Federația Bicicliștilor din Romania (FBR)
  2. Asociația Green Revolution (AGR)
  3. Asociația HaicuBicla (HCB)
  4. Asociația Adevărații Veloprieteni (AV)
  5. Clubul De Cicloturism “Napoca” (CCN)
  6. Asociația GO4FUN (G4F)
  7. Clubul Sportiv Nomad Multisport (Nomad)
  8. Federația Română de Ciclism (FRC)
  9. Asociația Pro Bike Addiction (PBA)
  10. Comunitatea Bicicliștilor din București (CCB)
  11. Asociația Bike Works
  12. Clubul de Ciclism și Ecologie Iași bike
  13. Asociația „Bate Șaua să Priceapă Iapa”
  14. Asociația „Club Sportiv Tibiscus” (CST)
  15. Asociatia Producătorilor, Importatorilor și Comerciantilor de Biciclete din Romania
  16. Clubul Sportiv „Surmont Club”
  17. Asociația „Brașovul Pedalează”
  18. Asociația Turismverde
  19. Fundația Pentru Parteneriat
  20. Asociația Arin 
  21. Asociația Transilvania Verde
  22. Asociația Ecouri Verzi (AEV)
  23. Asociația „Tura în Natura” (ATINS)
  24. Fundația Comunitară Mureș
  25. Outhentic Cycling Romania
  26. Societatea Carpatină Ardeleana Satu Mare
  27. Fundația de Ecologie și Turism „Potaissa”
  28. Asociația De Ecoturism Din România (AER)
  29. Asociația Mioritics
  30. Clubul Sportiv „Clujul Pedalează”
  31. Asociația Siguranța Auto
  32. Fundația „Terra Mileniul III”
  33. Asociația „Visum” Pentru Educație și Cultură
  34. Asociația Pentru Dezvoltare Urbană
  35. Asociația „Viitor Plus”
  36. Asociația „Aproape de Natură”
  37. Asociația „Eco-Civica”
  38. Asociația „Harta Verde România”
  39. Asociația Pentru Mobilitate Metropolitană (AMM)
  40. Asociația „Neuer Weg”
  41. Asociația „Greenitiative”
  42. Asociația „Agent Green”
  43. Centrul Regional de Protecția Mediului România (REC)
  44. Asociația „Eco Assist”
  45. Asociația „Komunitas”
  46. Fundația Culturală „Roșia Montană”
  47. Centrul Pentru Politici Durabile ”Ecopolis
  48. Asociația „Salvati Dunărea și Delta”
  49. Asociația „Natura Transilvaniei”
  50. Asociația „Biosilva”
  51. Asociația „Colectiv S” 
  52. Fundația „Noi Orizonturi” 
  53. Asociația „Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință” 
  54. Fundația Comunitară București 

Coronavirus și scăderea emisiilor de dioxid de nitrogen

Coronavirus și scăderea poluării

European Space Agency (ESA) a publicat vineri noi date culese de satelitul Copernicus Sentinel-5P. Astfel, putem observa scăderea poluării, în special a emisiilor de dioxid de nitrogen din Italia. Diminuarea acestor emisii este vizibilă cu precădere în nordul Italiei și coincide cu măsura de închidere a țării pentru prevenirea răspândirii coronavirus.

Dar cum de avem aceste date? Datorită importanței crescute cu privire la cunoașterea calității aerului, misiunile Copernicus Sentinel-4 și Sentinel-5, fac monitorizări constante, ca parte a programului Copernicus al Comisiei Europene. Astfel, cei doi sateliți urmăresc emisiile de gaze și aerosoli, prin trimiterea de informații despre calitatea aerului, a ozonului din stratosferă, a radiațiilor solare, dar și despre climă. 

Video de mai sus ne arată fluctuațiille emisiilor de dioxid de nitrogen la nivelul Europei în perioada 01 ianuarie – 11 martie, anul curent, folosind o medie a mișcării de 10 zile. Datele le avem grație instrumentului Tropomi, instrument de la bordul satelitului Copernicus Sentinel 5 și care mapează o multitudine de poluanți atmosferici de pe Terra.

Claus Zehner, șeful misiunii Copernicus Sentinel-5P ne spune că scăderea emisiilor de dioxid de nitrogen din valea fluviului Pad (nordului Italiei) este evidentă.

Tot el ne spune că putem lua în calcul ceva variațiuni ale datelor din cauza norilor și schimbărilor vremii, dar este mai mult decât clar că reducerea emisiilor pe care o vedem coincide cu închiderea Italiei din cauza noului virus, măsură ce a influențat scăderea traficului și activităților industriale.

Josef Aschbacher, directorul programului de observare a Pământului, spune despre Copernicus Sentinel-5P Tropomi că este este cel mai precis instrument de măsurare a poluării aerului din spațiu, din zilele noastre. Rezultatele măsurătorilor pot fi distribuite la nivel mondial datorită politicilor de tip open data gratuite și pot da informații cruciale cetățenilor și decidenților.

Sentinel-5 Precursor – cunoscut și sub numele de Sentinel-5P – este prima misiune Copernicus dedicată monitorizării atmosferei noastre. Satelitul poartă instrumentul Tropomi pentru a mapa multitudinea de urme de gaze precum dioxidul de nitrogen, ozon, formaldehide, sulfuri, dioxizi, metan, monixid de carbon, și aerosoli – toate afectând aerul pe care-l respirăm și prin urmare sănătatea noastră și clima.

În același timp, odată cu creșterea numărului de cazuri de persoane depistate cu noul virus și al creșterii numărului celor lucrează de acasă și care ascultă sfatul autorităților de a evita să iasă din casă, aerul bucureștean al ultimelor zile este respirabil. De altfel, senzorii independenți de măsurare a calității aerului indică valori scăzute. Să vedem ce învățăminte vor trage autoritățile de pe la noi despre aceasta.

Coronavirus și scăderea poluării

Valorile înregistrate de senzorii aerlive.ro pe 16.03, orele 19:20

Coronavirus și scăderea poluării

Valorile înregistrate de senzorii air-quality.com pe 16.03, orele 19:30

 

Codul Rutier trebuie să includă drepturile persoanelor cu dizabilități și ale pietonilor

Una dintre cele mai frumoase intersecții din București

Zilele acestea se află în dezbatere publică Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Ordonanței pentru modificarea și completarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Cum Codul Rutier trebuie să includă drepturile persoanelor cu dizabilități și ale pietonilor, aceștia fiind și ei parte integrantă a traficului rutier, am trimis și noi un set de propuneri care se referă atât la bicicliști, cât și la trotinetiști, dar și la pietoni, la cei care se deplasează în scaunul rulant sau care suferă de dizabilități auditive și / sau de vedere.

Pe scurt, am profitat de această dezbatere publică pentru a solicita Ministerului Afacerilor Interne să semneze protocoale cu Ministerul Transporturilor, dar și cu primăriile, atunci când vine vorba despre mentenanța drumurilor. Am solicitat includerea în aceste protocoale și a lucrărilor efectuate la marginea drumurilor, trotuarelor, refugiilor și stațiilor de transport public. Respectivele protocoale urmând să aibă bază legală și să responsabilizeze atât Ministerul Transporturilor, cât și Primăriile, cu atât mai mult cât există lucrări care se fac chiar din banii Primăriilor, iar de calitatea unei lucrări ține siguranța participanților la trafic. În plus, Primăriile ar urma să aplice prevererile HCLurilor sau HCGurilor, ca de pildă cele cu privire la lucrările efectuate de firmele de utilități. Apropos de aceasta, am amintit situația gurilor de canal având grilajele dispuse paralel cu sensul de mers și cât de periculoase sunt pentru bicicliști, dar și pentru restul participanților la trafic din cauza manevrelor pe care un biciclist trebuie să le facă pentru a le evita sau a nu se dezechilibra, așa cum se întâmplă cu cele de pe pista de pe Buzești, exemplu pe care l-am prins în scrisoarea către MAI.
O altă solicitare ține de ridicarea restricției de a circula cu bicicleta la vârste sub 14 ani, România fiind singura țară din lume care are așa restricție. Motivarea noastră ține de scăderea ratei abandonului școlar în rândul copiilor datorită folosirii bicicletei pentru a ajunge la școală. De asemenea, am menționat și scăderea ratei de abuzuri sexuale, violuri sau omucideri în rândul copiilor care fac autostopul, dacă aceștia s-ar deplasa cu bicicleta.

Iată mai jos toate cele 12 modificări solicitate de asociația noastră, cu tot cu argumente:

La art. 6, punctul 10, solicităm înlocuirea cuvântului „ciclistul” cu „biciclistul” sau „conducătorul bicicletei”. Motivăm propunerea deoarece „ciclist” este asociat celor care fac sport pe bicicletă, celor care practică ciclismul. În aceeași ordine de idei, articolul din prezenta lege se referă la toate categoriile de bicicliști și nu numai la cei ce practică ciclismul, excluzându-i pe cei care se duc la serviciu, școală, sau la curierii pe bicicletă etc.
La art. 6, punctul 10.1, solicităm limitarea vitezei trotinetelor electrice la 20 km/h. Motiv: la nivel european, bicicleta cu asistare electrică (PEDELEC) este limitată la 25 km/h. Toate țările europene au agreat această limitare de viteză pentru trotinete și am face și noi un pas important. Cei 25 km/h propuși de dvs. pentru trotinete pleacă în mod eronat de la ipoteza celor 25 km/h admiși pentru bicicleta electrică, fără să se ia în calcul riscul răsturnării de pe trotinetă la cei 25 km/h, risc ce nu se aplică în cazul mersului cu bicicleta la 25 km/h deoarece între mersul cu bicicleta și mersul cu trotineta există cel puțin 2 diferențe care influențează siguranța conducătorului, respectiv poziția utilizatorului și diametrul roților (mai mici în cazul trotinetelor). O roată cu un diametru mai mic, precum al trotinetei, are punctul de sprijin mai jos, iar în cazul unui obstacol, axul de rotaţie se află mai aproape de sol. În aceeași ordine de idei, o persoană stând în picioare pe trotinetă și rulând pe aceasta are centrul de greutate mai sus față de cel care stă ghemuit sau aplecat (poziția predilectă a unui biciclist), rezultatul fiind acela că la 25 km/h este mai mare probabilitatea de a te răsturna de pe o trotinetă decât de pe o bicicletă. În plus, o roata cu un diametru mai mare trece mai ușor peste un obstacol, în timp ce o roată cu un diametru mai mic este mult mai sensibilă, inclusiv în cazul gropilor mici. Aceste 2 exemple reprezintă argumentele de susținere a modificării noastre, la fel ca informațiile din nota de fundamentare care a însoțit documentul supus dezbaterii și unde se precizează că majoritatea țărilor care permit circulația trotinetelor electrice au limitat viteza legala de circulație a trotinetelor electrice la 20 km/h. Aceeași notă de fundamentare amintește și de un caz în care viteza trotinetelor a fost limitată la 18 km/h.
La art. 23, pct. (3) solicităm ca activitățile de pregătire practică în vederea obținerii permisului de conducere să evite zonele rezidențiale, dintre case, astfel încât viitorul conducător auto să fie instruit pentru toate situațiile pe care le va întâmpina în trafic. În același timp, solicităm ca activitățile de pregătire practică și de examinare în vederea obținerii permisului de conducere să se desfășoare pe trasee diferite. Motivarea noastră are la bază statistica accidentelor auto grave și foarte grave din perioada 2016-2018, prezentată de un oficial MAI la ședința Comisiei de Siguranță Rutieră din data de 15.05.2019 de la sediul SPCRPCIV din Pipera 49. Astfel, 40% dintre autorii accidentelor sunt conducători auto având permis cu o vechime de sub un an. Un alt argument este situația școlilor de șoferi din București și Ilfov ce își instruiesc elevii pe străzile fără trafic și  intersecții ale cartierelor Bucureștii Noi și Dămăroaia. Vecinii acestor cartiere au reușit emiterea  Ordinului Prefectului de București nr 456/24.052019 prin care zona de pregătire să fie diferită de cea de examen (art. 3, aliniat 3, litera b). Pornind de la acest precedent care cu siguranță nu este unul punctual, propunem ca prin Codul Rutier astfel de situații să fie prevenite.
La art. 41, alineat (3) modificarea propusă de dvs. reprezintă o restricție pentru utilizarea trotinetei electrice in mediul urban. Solicităm ca în interiorul localităților să fie permisă circulația trotinetelor pe toate sectoarele de drum, indiferent de viteza maximă admisă. Dacă limitarea accesului trotinetelor electrice pe străzile cu viteza admisă mai mare de 50 km/h va fi menținută, solicităm reducerea vitezei maxime admise în toate localitățile la 50 km/h. Motivăm prezenta propunere deoarece măsura propusă inițial de dvs. este restrictivă, împiedicând utilizarea trotinetelor electrice în unele zone ale localităților.
La art. 49, alineat (3) – deoarece în Buletinul Siguranței Rutiere 2017, poliția rutieră a concluzionat că limita de viteză de 30 km/h în zona trecerilor pentru pietoni unde mașinile parchează ilegal, obstrucționând vizibilitatea, nu garantează siguranța pentru pietonii cu înălțime mică (copii, persoane în scaun rulant). Deoarece fiecare caz de amenajare rutieră trebuie tratat în funcție de condițiile de la fața locului, solicităm ca autoritățile locale, cu avizul poliției rutiere, să poată stabili zone unde viteza maximă admisă sa fie mai mică de 30 km/h. În acest sens, solicităm ca Art. 49. alin (3) să aibă următorul conținut: Pe anumite sectoare de drum, ținând seama de împrejurări și de intensitatea circulației, administratorul drumului, cu avizul poliției rutiere, poate stabili și limite de viteză inferioare.
La art 70, alineat (2) solicităm eliminarea interdicției conducătorilor de biciclete de a avea o vârstă minimă de 14 ani când circulă pe drumurile publice. Motivare: România este singura țară din lume care are această interdicție. Cu toate acestea, există zeci de mii de copii care merg pe biciclete pe drumurile publice, iar statisticile europene arată că numărul de copii-bicicliști decedați în România este similar cu cel din celelalte țări, acolo unde nu există această interdicție. În același timp, încurajarea folosirii bicicletei, mai ales în zonele rurale, ar determina scăderea ratei abandonului școlar, mai ales al celor din satele izolate. De asemenea, folosirea bicicletei de către copiii până în 14 ani ar însemna și scăderea ratei de abuzuri sexuale, violuri sau omucideri în rândul copiilor care fac autostopul pentru a ajunge la școală, meditații sau acasă. 
La art. 70 – solicităm eliminarea propunerii de adăugare a alineatului  (4) deoarece nu a fost studiat impactul economic și contravine regulilor de bună practică promovate în Uniunea Europeana. Astfel, în documentul „Cele mai bune practici în materie de siguranță rutieră” se precizează că „folosirea obligatorie a căștilor pentru bicicliști poate avea un efect negativ asupra utilizării bicicletei.” România este singura țară din lume unde circulația cu bicicleta pe drumurile publice este interzisă până la vârsta de 14 ani. De aceea, obligativitatea purtării căștii de către adolescenții (între 14-16 ani) care circulă pe bicicletă poate avea un impact negativ major, mai ales în condițiile în care statul roman nu și-a asumat în cei 18 ani care au trecut de la introducerea acestei interdicții responsabilitatea desfășurării de programe care să pregătească tinerii să utilizeze bicicleta în mod responsabil pe drumurile publice. E nevoie de un program clar, coerent, la nivel național și nu de acțiuni sporadice, punctuale. Acest program trebuie să se facă în baza unui protocol care să devină bază legală și care să fie încheiat între Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne.
72, alineat (5) – solicităm modificarea în sensul asimilării cu pietonii a copiilor care conduc bicicleta până la vârsta de 8 ani. Motivarea este aceea că până la această vârstă, deplasarea lor pe biciclete se încadrează în limita de 6 km/h acceptată și pentru circulația pe trotuare a altor tipuri de vehicule. În acest fel, copiii pot fi supravegheați de părinți. Toate aceste propuneri sunt similare dispozițiilor legale din alte țâri europene care, pe termen lung, dau rezultate mai bune decât interdicția de a circula pe drumurile publice până la vârsta de 14 ani.
La art. 101 alineatul (1) solicităm modificarea propunerii, în sensul mutării contravențiilor utilizatorilor de biciclete și de trotinete electrice în clasa I de sancțiuni. Precizăm că sancțiunea trebuie sa fie proporțională cu gravitatea faptei. Realitatea din prezent ne arată că la clasa II de sancțiuni sunt fapte ale conducătorilor auto cu impact mult mai grav. Aceasta demonstrează că încadrarea faptelor bicicliștilor și utilizatorilor de trotinete electrice nu este încadrată într-o clasă de sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor. Solicităm ca sancțiunile categoriilor menționate mai sus sa fie mutate în Clasa I de sancțiuni.
La art. 122, litera a), solicităm ca în sensul real al utilizării drumurilor de către toți participanții la trafic, să fie incluși nominal și persoanele care merg în scaun rulant, cele cu dizabilități locomotorii, de văz și / sau auz, pietonii, trotinetiștii și bicicliștii. În plus, solicităm asimilării drumurilor și a porțiunilor de pe marginea drumurilor, împreună cu refugiile, stațiile mijloacelor de transport și a trotuarelor și să aibă următorul cuprins: a) ia măsuri pentru menţinerea permanentă în stare tehnică bună a drumurilor pe care le administrează, astfel încât pe acestea să poată circula înclusiv bicicliștii, trotinetiștii sau alți participanți la trafic din categoriile vulnerabile precum persoanele cu dizabilități locomotorii, de vedere și / sau auz, la drumuri adăugându-se și trotuarele, spațiile din vecinătatea stațiilor de transport în comun, refugiile, dar și marginea drumului; Motivarea noastră constă în dreptul tuturor participanților la trafic la o deplasare normală și potrivită tuturor, fără a face excluderi. Astfel un protocol încheiat între Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor și împreună cu Primăriile ar trebui să reprezinte baza legală conform căreia Ministerul Transporturilor și Primăriile să fie responsabiliziate în ceea ce privește starea tehnică a drumurilor pe care le administrează, ca de pildă calitatea asfaltărilor, cotele, gropile, obstacolele, remedierile în caz de vălurire a asfaltului din zonele de staționare a vehicolelor cu gabarit mare, ca de pildă zonele din fața  și/sau adiacente stațiilor de transport în comun sau la semafoare și în apropierea intersecțiilor etc. și evita astfel formarea bălților pe timp de ploaie concomitent cu stropirea pietonilor, trotinetiștilor sau a bicicliștilor, acvaplanarea, sau dezechilibrarea bicicliștilor sau a trotinetiștilor pe porțiunile vălurite. Față de toate acestea, un drum are o stare tehnică bună dacă pe acesta pot circula în condiții de siguranță toți participanții la trafic, inclusiv cei din categoriile vulnerabile precum persoanele în scaun rulant, cele cu dizabilități locomotorii, de vedere sau de auz și pentru care trebuie luate măsuri speciale de semnalizare și prevenire de eventuale pericole sau obstacole. În plus, prin adăugarea prezentului articol și a trotuarele, stațiilor de transport în comun, refugiilor și marginea drumurilor, Codul Rutier s-ar referi la toți participanții la trafic prin includerea și a persoanelor care circulă în scaunul rulant, a celor cu probleme locomotorii, de văz și / sau auz, a pietonilor, trotinetiștilor și bicicliștilor.
122, litera b), solicităm să aibă următorul cuprins: b) ia măsuri pentru instalarea, aplicarea şi întreţinerea mijloacelor de semnalizare rutieră, inclusiv cea dedicată nevăzătorilor și hipoacusticilor; precum şi a echipamentelor destinate siguranţei circulaţiei pe drumurile din administrarea sa, cu respectarea standardelor în vigoare. Motivarea noastră constă în includerea categoriilor vulnerabile precum persoanele cu probleme de văz și auz. Acestea nu mai trebuie neglijate, ele având drept la circulație ca pieton, în condiții de siguranță.
Art. 122, litera c), solicităm să aibă următorul cuprins: c) autorizează efectuarea lucrărilor în zonele de siguranţă şi protecţie a drumurilor din administrarea sa, verifică modul de executare şi respectarea termenelor stabilit, iar recepția lucrării se va face în baza unui Proces Verbal, în prezența unui reprezentant din partea firmelor de utilități și a unui reprezentatnt din partea primăriei de care aparține lucrarea; Motivarea noastră are la bază nevoia și importanța responsabilizării firmelor de utilități precum ApaNova, DistriGaz, Enel, E-ON, Orange, Vodafone, Telekom ș.a.m.d.. Aceștia trebuie să aibă un reprezentant al firmei atunci când se termină o lucrare și preveni în acest fel, de pildă, poziționarea greșită a grilajelor gurilor de scurgere și preîntâmpina accidente sau decese în rândul bicicliștilor deoarece acestora le pot intra roțile între grilajele respective deoarece au fost dispuse paralel cu sensul de mers și nu perpendicular, așa cum se întâmplă pe pista de pe Buzești, acolo unde încă de la faza de proiect gurile de canal au fost dispuse greșit, iar în prezent Apa Nova nu are voie să le repoziționeze deoarece așa sunt în proiectul aprobat de PMB, iar Primăria Generală nu face nimic în ciuda sesizărilor trimise de ascoiația noastră în ultimii trei ani. Prezența unui reprezentant al primăriei este de asemenea necesară deoarece în prezent există HCLuri sau HCGuri cu privie la astfel de lucrări, dar nu sunt aplicate. De asemenea, multe din aceste lucrări sunt făcute din banii primăriilor, iar răspunderea unei lucrări trebuie să fie la proprietarul bugetului, iar acesta trebuie să-și asume siguranța lucrării, alegerea firmei contractate pentru lucrare, modul în care a fost făcută lucrarea și / sau studiul de fezabilitate din bugetul alocat.

Față de cele de mai sus, vă solicităm încheierea de protocoale cu toate ministerele, primăriile, firmele utilitare, a tuturor factorilor implicați în ceea ce privește siguranța participanților la trafic, în vederea responsabilizării tuturor acestora și creșterii siguranței în trafic, eficientizarea transportului public, scăderea numărului de decese și de accidente, eliminarea congestiilor din trafic. În acest fel, o autoritate precum Primarul General Gabriela Firea nu ar mai da vina pe Codul Rutier apropos de lipsa de benzi dedicate transportului public, în contextul în care alte orașe din țară au reușit, legile fiind aceleași pentru toți.

Asociația HaicuBicla

Pădurea Băneasa dispare sub ochii unui primar fără viziune

Pădurea Băneasa în pericol de dispariție

Atunci când ai un primar fără viziune, pădurea dispare și ea. Un primar general care declară că aerul este excelent și nu există poluare, având ca reper date din 31 decembrie, crezi că nimic nu mai poate urma. Crezi. Asta până când auzi că pădurea Băneasa a intrat în exploatre. Crezi că sunt exagerări. Iar când auzi un coleg că se duce până în pădurea Băneasa, îl rogi să îți trimită poze de acolo. Și ai un șoc.

Cine a ajuns în ultimele zile prin pădurea Băneasa a văzut peste tot anunțuri cu „parchet în exploatare” și prea mulți copacit marcați cu semne de tăiere. De pe un panou citim că ocolul silvic București are autorizație pentru tot peisajul distopic care însumează 24 hectare și 576 metri cubi (volumul de lemn care urmează a fi extras). Pe același panou, la capitolul cum se asigură regenerarea pădurii, este trasă o linie. Aceeași linie este trasă și în dreptul anului în care pădurea va fi regenerată complet. Niciodată.

Concluzia o putem trage singuri și eventual face un concurs fără premii pentru cine nimerește mai bine ce vom avea în locul pădurii: blocuri, club, restaurante. Sau toate acestea și mult asfalt.

În cazul pădurii Băneasa ne aflăm în fața unei exploatări legale, pentru care s-au cerut și obținut avize. În plus, cei care observă furturi sunt rugați să sune la Poliția Voluntari. Voluntari, acolo unde știm cu toții că locuiește Primarul General al Bucureștiului. Ce ironie!

Poate mai este timp să oprim aceste exploatări. Avem mai multe argumente care să ne justifice cerererea:

  • Pădurile reprezintă un filtru natural de purificare a atmosferei;
  • Pădurile sunt ca o perdea naturală care ne apără de forța vânturilor, de praful purtat de acestea sau de zăpada viscolită. Dacă pădurea nu ar fi fost tăiată pentru ansamblurile rezidențiale apărute, accesul pe DN1 în București de acum câțiva ani (DN1 fiind drum de importanță națională, strategic, care leagă orașul inclusiv de aeroport) nu ar fi fost blocat pentru prima dată în istoria DN1 de după bombardamentele din timpul celui de-al doilea Război Mondial, de data aceasta din cauza zăpezii viscolite;
  • Pădurile sunt surse de aer curat;
  • Pădurile permit reglarea circuitului hidrologic, încetinirea scurgerii precipitaţiilor, prin resorbţia apei în adâncimea solului. Astfel sunt reîncărcate apele subterane.

Apelul nostru către autoritățile statului este acela de a stopa tăierea pădurii Băneasa și de reîmpădurire a zonelor din jurul Bucureștiului, pentru a reface scutul natural de care orașul și oamenii săi au nevoie. Solicităm ca toate pădurile din jurul orașelor să fie ocrotite. Statul, prin autoritățile competente are misiunea și datoria de a administra bunurile cetățenilor cu răspundere. Iar cetățenii au datoria de a valida prin vot, prin mers la urne, acei candidați care au realizări concrete. Decizia tăierii unei păduri precum cea de la Băneasa nu trebuie să fie luată de un ocol silvic mai ales acum, în contextul schimbărilor climatice, a lipsei de măsuri pro-natură, pro-mediu și sănătate, al gradului de poluare tot mai mare.