Din 25 noiembrie, autoritățile locale pot implementa infrastructuri sigure și funcționale pe străzile secundare.
Străzile secundare sunt acele străzi pe care nu circulă transportul public. În acest articol, vom trece în revistă posibilitățile pe care le au la dispoziție, de pildă, primăriile de sector.
Haideți să le luăm pe rând:
Contrasens deschis bicicletelor (CDB) – este acel gen de amenajare destinată circulației bicicletelor în ambele sensuri, pe străzile pe care circulația rutieră se desfășoară pe un singur sens, în anumite condiții.
Traseu sugerat pentru biciclete (TSB) – traseu indicat prin marcaje cu rol informativ, aplicate pe partea carosabilă, pe drumurile pentru biciclete, pe alei sau străzi pietonale, cu scopul sugerării traseului pe care bicicliștii ar putea să îl urmeze. Rolul marcajelor este de a spori vizibilitatea bicicliștilor pentru ceilalți participanți la trafic. Pentru mai multe detalii a se vedea SR 1848-7:2015/A9:2021.
Zona de siguranță a amenajărilor pentru biciclete (ZSB) – zonă care trebuie asigurată între posibile obstacole (borduri*, bolarzi, sisteme de protecție pentru siguranța circulației, etc.) și calea de rulare pentru biciclete, cu scopul de a permite circulația în siguranță a bicicliștilor. Bordurile cu o înălțime de peste 70 mm sunt considerate obstacole față de calea de rulare. În cazul obstacolelor cu o înălțime de peste 600 mm zona de siguranță se reprezintă prin marcaje longitudinale de delimitare conform reglementărilor și standardelor aplicabile în vigoare. În cazul sectoarelor protejate cu sisteme de protecție pentru siguranța circulației, zona de siguranță trebuie să aibă minim lățimea reglementată pentru sistemul respectiv.
Zona de protecție a amenajărilor pentru biciclete (ZPB) – zonă care cuprinde elementele de protecție (sisteme de protecție pentru siguranța circulației, bolarzi, borduri sau alte elemente cu rol de protecție) și o zonă de siguranță față de calea de rulare a bicicletelor, pentru a permite circulația în siguranță a acestora.
De asemenea, pe străzile nou construite, se recomandă amenajarea de piste unidirecționale sau bidirecționale pe ambele părți ale străzii, pentru a permite un acces facil bicicliștilor la toate obiectivele de interes. Aici un potențial enorm le au zonele în dezvoltare, precum cele adiacente Șos. Sisești din sectorul 1.
Străzile de categoria III cu două benzi de circulație au partea carosabilă de 6,00 sau 7,00 m și trotuare, (t), cu lățimi minime de 1,8 m. Amenajările pentru biciclete proiectează în funcție de contextul local și spațiul disponibil, însă dacă se proiectează benzi pentru biciclete sau în cazul utilizării marcajului traseu sugerat pentru biciclete, se recomandă ca viteza maximă reglementată să fie de 30 km/h.
Străzile de categoria IV cu o bandă de circulație de lățime 3,00 sau 3,50 m se proiectează cu trotuare (t) cu o lățime minimă de 1,80 m.
În cazul în care nu există suficient spațiu pentru a amenaja trotuare cu o lățime de minim 1,80 m (culoar de liberă trecere 1,20 m), străzile de categoria IV se pot încadra în zone rezidențiale.
Străzile din zone rezidențiale sunt străzile pe care viteza maximă reglementată este de 20 km/h iar volumele de trafic sunt de maxim 150 vehicule/ora de vârf.
Pentru ca străzile rezidențiale să poată fi proiectate fără trotuare, se implementează măsuri de calmare a traficului. De pildă, șicane, obstacole destinate reducerii vitezei de circulație a autovehiculelor, limitatoare de viteză etc.
În cazul străzilor pietonale cu o lățime de peste 5,00 m pe care este permis accesul bicicletelor este recomandat ca pentru ghidarea bicicletelor să fie utilizat marcajul traseu sugerat pentru biciclete. Se recomandă amplasarea marcajelor de tip traseu sugerat pentru biciclete în proximitatea axului străzii, departe de frontul stradal.
Vom continua să pubicăm despre infrastructuri sigure și funcționale. Acesta este un subiect care ne preocupă și pe care îl punem mereu pe masa autorităților și căruia i-am dat și un nume: InfraVelo, adică infrastructură velo funcțională și sigură, proiect finanțat prin „În ZONA TA”, acțiune a Platformei de mediu pentru București, program strategic al Fundației Comunitare București și ING Romania.