HaicuBicla

Instituția Avocatul Poporului a emis un raport special privind siguranța rutieră

Instituția Avocatul Poporului a emis un raport special privind siguranța rutieră.

Din păcate, raportul este o prezentare aleatorie de știri și date statistice preluate din presă pentru a fundamenta o serie de decizii care nu au nici o legătură cu bunele practici europene. O simplă analiză a cadrului legal din alte state ar fi lămurit relevanța unor propuneri eronate ale raportului precum „obligativitatea purtării căștii”. Din limbaj, modul de fundamentare și concluzii reiese cu elocvență faptul că în realizarea acestui raport nu au fost implicați specialiști, motiv pentru care o listă a elaboratorilor nu este prezentată.

Pe parte de legislație am observat o lacună d.p.d.v. menționarea legii mobilității urbane sau altor legi din ultimii 5 ani cu privire la deplasarea cu bicicleta, transportul alternativ și cei mai vulnerabili din trafic.

În tot acest context, Avocatul Poporului are o suită de recomandări de care anii `80 sunt mândri.

Aspecte care ne-au atras atenția:

  1. Metodologia are la bază accidente din trafic mediatizate de presă și nicidecum un chestionar sau orice altă formă de sondare a publicului, alături de un eșantion reprezentativ;
  2. Metodologia nu are la bază rapoarte emise de MAI sau ale Ministerului Transportului, precum Viziunea Zero (2021), raportul SABRINA (2022) sau Strategia Națională de Siguranță Rutieră a Secretariatului General al Guvernului din 2022, iar la elaborare nu au fost consultați specialiști pe mobilitate urbană (durabilă);
  3. La partea de legislație, raportul nu amintește Legi esențiale pentru siguranța rutieră, apărute în perioada la care face referire raportul, precum legea 155/ 2023 (Legea mobilității urbane), standardul din 2021  SR 1848-7:2015/A9:2021, modificările apărute în OUG 195/2002 și în regulamentul de modificare al acestuia, cu privire, de pildă, la depășirea bicicliștilor, modificare apărută în anul 2021.

Din cauza celor expuse mai sus, recomandările din raport nu sunt ancorate realității urbanistice, mobilității urbane, transportului alternativ și nu contribuie la creșterea siguranței rutiere.

Dintre recomandările care ne-au atras atenția:

  • Se recomandă introducerea obligativității absolvirii unor cursuri de legislație rutieră pentru toate categoriile de persoane care doresc să conducă un mijloc de transport pe drumurile publice, indiferent de modul de propulsie.
  • Se propune obligativitatea purtării căștii de protecție omologate pe durata deplasării pe drumurile publice pentru conducătorii de biciclete, trotinete electrice, motociclete, mopede, precum și pentru persoanele transportate pe motociclete și mopede, modificând dispozițiile actuale.

Niciuna din cele 2 măsuri de mai sus nu există în altă țară europeană!

De asemenea, niciunul dintre accidentele analizate în raport nu se referă la vreun biciclist accidentat sau care a produs un accident deoarece părea să nu cunoscă legislația rutieră sau care a fost accidentat grav sau mortal la cap și nu purta cască, dar s-a estimat de către medici că dacă avea cască supravietuia sau avea leziuni semnificativ mai puțin grave.

În plus, ambele recomandări de mai sus nu au temei în partea de analiza a raportului.

O altă recomandare care ne-a atras atenția este cea legată de Amenajarea mai multor sensuri giratorii pentru fluidizarea traficului.
Sensurile giratorii sunt măsuri gândite în primul rând pentru calmarea traficului, iar aplicarea lor cu scopul de fluidizare a traficului reprezintă cazuri punctuale și care necesită spațiu foarte mult pentru o dimensionare corectă. Mai mult de atât, simpla existență a sensurilor giratorii într-un oraș care dispune un sistem de management al traficului face foarte dificilă funcționarea acestuia întrucât controlul volumelor de trafic devine una dificilă. 
Atenție! Alăturarea ideii de fluidizare a traficului cu cea de sens giratoriu conduce la acele multiple situații în care pentru a „fluidiza traficul” trecerile de pietoni din jurul acestor sensuri giratorii sunt fie relocate sau chiar eliminate. Această relocare îngreunează semnificativ circulația pietonilor și crește riscul de accidente pentru că șoferii, odată ieșiți din sensul giratoriu, au tendința de a accelera, chiar înainte de trecerea pentru pietoni. O simplă analiză a accidentelor rutiere din mediul urban din ultimii 10 ani ar fi relevat acest aspect. MAI prin instituțiile deconcentrate IPJ poate pune la dispoziție date cu privire la localizarea, data și cauza tuturor accidentelor. Astfel de date ar trebui să stea la baza unui raport cu privire la siguranța circulației, nu articole de ziar.

De asemenea, dorim să atragem atenția asupra lipsei unui standard de proiectare al intersecțiilor. Apariția și implementarea acestuia ar contribui în mod direct la creșterea siguranței în trafic, la fluidizarea traficului și creșterea calității vieții.

Raportul poate fi consultat aici.

Infrastructurile sigure și funcționale sunt, de fapt, soluția.

Acest articol face parte din demersul de advocacy InfraVelo, infrastructură velo funcțională și sigură, proiect finanțat prin „În ZONA TA”, acțiune a Platformei de mediu pentru București, program strategic al Fundației Comunitare București și ING Romania.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *