Rețea de parcări și stații de reparat biciclete în sectorul 1

Parcare biciclete cu stație de reparat

Amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public etc.)” și poate fi votată până pe 17 aprilie.

Deoarece în sectorul 1 își au serviciul și cetățeni care locuiesc în alte sectoare sau zone limitrofe, o infrastructură bine pusă la punct de autorități, în cooperare cu societatea civilă și comunitatea de bicicliști, având o rețea de să ajungă la cât mai multe persoane din sectorul 1 ca proiectul să fie votat.

Aceasta, deoarece pentru a putea vota proiectul trebuie să locuiești în sectorul 1. În plus, trebuie să te înarmezi cu un pic de răbdare 😅 și să aștepți aproximativ o zi lucrătoare email-ul din partea echipei din spatele primăriei cu validarea contului pentru a putea vota.

Pași vot propunere HcB

Pașii de urmat pentru votarea propunerii HcB pentru o rețea de parcări și stații de reparat biciclete în sectorul 1

Beneficiarii propunerii noastre sunt (bi)cicliștii și potențialii (bi)cicliști (actual nehotărâți) care locuiesc, tranzitează și lucrează pe raza Sectorului 1, dar și restul cetățenilor și turiștilor.

Prin acest proiect, HaicuBicla își dorește să încurajeze și să sprijine mersul cu bicicleta pentru toți cetățenii prin utilarea a 30 de locații-cheie cu parcări de biciclete și câte o stație de reparat biciclete în regim DYI (autoservire) cu acces gratuit.

Iată câteva din premisele care argumentează importanța propunerii HaicuBicla și având drept scop implicarea primăriei Sectorului 1 în ceea ce privește încurajarea mersului cu bicicleta:

  1. există deja o comunitate de bicicliști, ca dovadă, pe raza sectorului 1 se află în prezent toate pistele omologate de Poliția Rutieră și sistemul de monitorizare a bicicliștilor montat la finele anului 2019 de PMB, 
  2. sectorul 1 are cea mai mare suprafață comparativ cu restul sectoarelor, respectiv există nevoia deplasărilor în timp util, eficiente, rapide, agile, fapt ce a influențat creșterea semnificativă a numărului de bicicliști,
  3. din cauza poluării din București, România riscă să plătească amenzi între 100.000 și 400.000  în procedura de infringement pe mediu a Comisiei Europene, iar numărul de zile cu poluare excesivă aproape că s-a triplat în Capitală, în 2018 față de 2013 – sursă,
  4. cele mai multe clădiri de birouri se află în Sectorul 1, un motiv în plus de a încuraja folosirea bicicletei ca mijloc de transport alternativ. În plus, companiile din sectorul 1 au început să ia măsuri în cadrul spațiilor lor în ceea ce privește facilitarea deplasării angajaților la locul de muncă cu bicicleta, printre beneficii aflându-se cabine de duș și vestiare. Orice măsură de încurajare a folosirii bicicletei ca mijloc de transport alternativ ar contribui la scăderea congestionării din trafic, acolo unde orașul nu stă deloc bine, după cum arată și studiul celor de la TomTom, cu date reale din trafic,
  5. timpii mari de așteptare în stațiile STB cât și lipsa benzilor unice pentru STB,
  6. de multe ori bicicliștii nu aleg să plece de acasă cu bicicleta din cauza lipsei de rasteluri (parcări de biciclete). În plus, rastelurile care există pe domeniul public, ca de pildă cele de la stațiile de metrou nu pot fi utilizate deoarece nu sunt adaptate oricărui tip de bicicletă (indiferent de tipul de roți mari sau mici sau de tipul de cauciucuri, de tipul de frână, precum cea pe disc etc.) sau oricărui tip de antifurt (mai lung, mai scurt, tip u-lock, cablu etc.) și nu permit asigurarea bicicletei în 3 puncte, riscul furtului acestora sau a uneia din roți (majoritatea bicicletelor având sistem quick release la ambele roți) fiind cauza nefolosirii acestora și prin urmare renunțarea la deplasarea cu bicicleta.
  7. pe raza sectorului 1 trăiesc, tranzitează și lucrează mulți bicicliști și potențiali bicicliști care trebuie încurajați în ceea ce privește luarea deciziei de folosire a bicicletei.

Dacă proiectul propus de noi va fi votat și va trece în faza de implementare, următorii pași imaginați de noi ar fi după cum urmează:

a) stabilirea celor 30 de locații prin implicarea comunității de bicicliști,

b) obținerea autorizațiilor de amplasare de către departamentul de profil din cadrul primăriei de sector pentru cele 30 de locații aflate pe domeniul public de pe raza sectorului 1,

c) găsirea  de oferte și achiziția stațiilor și parcărilor, 

d) montarea stațiilor și parcărilor,

e) promovarea celor 30 de locații în rândul comunității de bicicliști, dar și a restului de cetățeni cu ajutorul mass media

f) predarea gestiunii către ADPS1 în vederea mentenanței celor 30 de stații și parcări de biciclete și continuării proiectului.

Dacă ți se pare și ție un proiect demn a fi votat,  îți mulțumim. În plus, te sfătuim să vezi și propunerile din celelalte domenii. E posibil să găsești proiecte interesante, numai bune să fie votate până pe 17 aprilie. 🙂

Mulțumim din toate spițele!

Infrastructura de biciclete, adevăr sau provocare

Infrastructura de biciclete nu reprezintă câtuși de puțin un moft, ci o necesitate care aduce beneficii participanților la trafic. Ca de pildă: creșterea siguranței participanților la trafic, încurajarea mersului cu bicicleta și contribuția la scăderea gradului de poluare. Este modul prin care autoritățile pot arăta că se gândesc la cetățeni, indiferent că aceștia sunt pietoni, automobiliști sau bicicliști.

Pistele nu trebuie musai să fie legate de marile bulevarde și trotuare, aceasta fiind capcana în care edilii și guvernanții noștri se tot încăpățânează să cadă în ciuda tuturor demersurilor asociațiilor de bicicliști. Bucureștiul a fost folosit ca un laborator de experimente, cobaii fiind pietonii, bicicliștii și șoferii auto. Probabil îți mai amintești cum au fost trasate liniile galbene pe trotuare, pentru ca ulterior poliția rutieră (pe bună dreptate) să spună că acelea sunt piste ilegale. Toate acestea în urma unor studii de fezabilitate. Pe banii noștri.

În ziua cu Conferințele Sfântul Pedalie „Infrastructura de biciclete, adevăr sau provocare”, a apărut în presă informația că vor fi construiți 48 de km de pistă. Propunerile de trasee sunt pe bulevarde aglomerate care îi pot face pe bicicliști să renunțe la mersul cu bicicleta.
Traseul 1: P-ța Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – Str.Nicolae Caramfil – Șos. Pipera – Piața Presei Libere – Șos kiseleff – Bd. Constantin Prezan 
Traseul 2: P-ța Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Șos. Ștefan cel Mare – Șos. Mihai Bravu 
Traseul 3: Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenței – Bd. Națiunile Unite 
Traseul 4: Bd. Libertății – Piața Constituției – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Național.

La câteva ore după apariția știrii, am văzut imagini cu infrastructura de 600 km de pistă de biciclete din Coreea. În plus, ne-a fost prezentată de către un biciclist pasionat de hărți ideea unei piste de biciclete. Pista are 3,5 km și leagă Obor de Pipera. Departe de aglomerația urbană, pe o fostă cale ferată. Cu puțină voință politică acest lucru s-ar putea întâmpla. Acest exemplu nu este unul singular. Bucureștiul are o comoară de piste ce ar lega zonele mărginașe între ele și de centru. Și chiar de salba de lacuri a capitalei. Exemplele continuă și cu zonele rurale din Ilfov. Practic, o adevărată rețea de piste, cum vedem și la alții, având cea mai importantă calitate: sunt sigure.

La Conferințele Sfântul Pedalie, i-am avut invitați pe Silvia Dinu și Vlad Grigore de la 2 Bikes Odyssey, pe Florian Keiper de la Not Without my bike și pe Alex Pleșa care ne-a prezentat ideea de pistă pe o cale ferată dezafectată.

Silvia și Vlad au plecat pe biciclete pe Drumul Mătăsii, pe ruta: Bulgaria, Turcia, Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan și Kîrgîzstan. Întrucât nu au obținut vizele de China, au luat un zbor până în Coreea. Au ajuns apoi și în Japonia, pentru a o pedala.

Traseul gândit inițial

În cifre, expediția lor a însemnat următoarele: 8 luni, adică 10.036 km pedalați, cu o diferență de nivel 131.475 m. La capitolul pene, Silvia a avut 2, iar Vlad 0. Silvia a pierdut 1 cârlig de prindere la cobul din față și alte 4 șuruburi de prindere la coburile spate. Vlad a rupt 2 spițe la roata spate și amândoi și-au schimbat lanțurile bicicletelor la 8.500 km.

Frânturi de drum, de pe pistele de biciclete pe care au pedalat Silvia și Vlad de la 2 Bikes Odyssesy. Un soi de premiu după drumurile de pământ din Asia Centrală.

Florian Keiper, biciclistul german venit cu bicicleta de la Berlin, ne-a povestit despre acțiunile asociației din care face parte. Ne-a arătat imagini de la petrererile pe care le organizează pentru comunitatea de bicicliști de la Berlin. Am văzut un montaj cu Goldsprints și cu întreceri cu biciclete ciudate. De la el am aflat și de CarEXIT, al cărui clip te invit să-l urmărești:

CarEXIT

În privat, Florian ne-a povestit că nu s-a simțit primit cum se cuvine, ca biciclist. Aceasta apropos de drumurile pe care a mers de la intrarea în țară pe la Galați, până la București. În București, a rămas surprins de cât de neprietenos poate fi orașul cu pietonii și bicicliștii. Ne-a mai zis că a observat și cât de înalte sunt bordurile.

Cel mai așteptat moment a fost prezentarea lui Alex Pleșa, despre pista de biciclete de pe fosta cale ferată. O pistă ce ar lega zona Obor de Pipera în 10 minute de mers cu bicicleta, în ritm de plimbare. În video de mai jos poți urmări un filmuleț cu locurile pe unde ar trece acea pistă. Să te asiguri că la minutul 03:07 ai sunetul pornit.

Dovada că putem avea în București piste de biciclete separate de bulevarde
Un slide al prezentării lui Alex mai mult decât sugestiv

Vestea bună este că printre invitați s-a aflat și consilierul general Raluca Teodor. Aceasta lucrează de luni bune să pună bazele implementării acestei piste. Ne-a explicat ce a făcut până în prezent și speră să revină cu vești în circa o lună și jumătate. O altă veste la fel de bună este că bicicliștii au fost încântați de idee și s-au oferit să ajute. Un alt exemplu că societatea civilă și politicul pot colabora dacă există voință. Vom reveni pe subiectul acestei piste imediat ce vom primi noutăți.

La final am organizat o tombolă. Premiile fiind: lumini de la Gaciron România, bilete la 3 Smoked Olives Festival, o gamelă de la Not Without My Bike și sonerii oferite de HaicuBicla.

Conferințele Sfântul Pedalie au debutat în 2014 cu Primul Milion de Km înregistrați de membri Clubul HaicuBicla de pe Strava. Am continuat cu Retrospectiva de Șosea 2014, Portret de biciclist și Fete pe biciclete.

Bicicleala-i sănătoasă

Bicicleala-i sănătoasă, o întâlnire a (bi)cicliștilor cu Randy Rzewnicki PhD, Senior Health Expert al ECF – European Cycling Federation.

Întâlnirea va avea loc luni 08 Aprilie, orele 16:30, la sediul Fundatiei RBL din Calea Dorobanților, 42, et. 3, ap. 5, sector 1, București.

Printre invitați se va afla și Tudor Pop, deputat și membru în comisia de sănătate a Camerei Deputaților.

RSVP la mihai.denes@gmail.com sau oana@haicubicla.ro, cu rugămintea să aștepți confirmarea scrisă, întrucât sala are 20 de locuri.

Mai multe detalii despre întâlnire pot fi găsite aici.

Mai multe despre Randy Rzewnicki PhD Senior Health Expert pot fi găsite aici sau aici.

Evenimentul este organzizat de Go4Fun Romania, Asociația Green Revolution, Federația Bicicliștilor din România și HaicuBicla.