Tăierea pădurilor din Bucureşti şi Ilfov trebuie oprită, iar pădurile să devină arii protejate

Salvați Codrii Vlăsiei

Mai multe asociaţii de mediu îi cer ministrului Mediului ca tăierea pădurilor din Bucureşti şi Ilfov să fie oprită şi să creeze Parcul Natural Codrii Vlăsiei, respectivele păduri devenind arii protejate.

Din păcate, de ceva timp potecile sunt arate, cicliştii aflându-se în imposibilitatea de a practica sport în aer liber, în mod profesionist sau de petrecere a timpului liber, în pădurile din nordul capitalei.

De aceea, e timpul să ne implicăm pentru salvarea pădurilor și potecilor care au mai rămas din Codrii Vlăsiei, monument natural și istoric.

Pentru cei care doresc să se implice sau să afle noutăți cu privire la cauză a fost creat grupul civic (de Facebook) Salvati Codrii Vlasiei. Misiunea acestui grup este de a proteja pădurile din București și lfov, transformarea acestora din păduri de producție cu tăieri majore, în păduri de protecție, cu funcții sociale si de mediu. Grupul își mai propune transformarea pădurilor respective în arii naturale protejate care să poată fi vizitate și în care copiii, dar și adulții, să învețe ce este natura. În plus, pădurea să ne poată oferi aer curat și restul benefiicilor deja bine-știute și despre am mai scris la începutul acestui an, aici:

  • Pădurile reprezintă un filtru natural de purificare a atmosferei;
  • Pădurile sunt ca o perdea naturală care ne apără de forța vânturilor, de praful purtat de acestea sau de zăpada viscolită. Dacă pădurea nu ar fi fost tăiată pentru ansamblurile rezidențiale apărute, accesul pe DN1 în București de acum câțiva ani (DN1 fiind drum de importanță națională, strategic, care leagă orașul inclusiv de aeroport) nu ar fi fost blocat pentru prima dată în istoria DN1 de după bombardamentele din timpul celui de-al doilea Război Mondial, de data aceasta din cauza zăpezii viscolite;
  • Pădurile sunt surse de aer curat;
  • Pădurile permit reglarea circuitului hidrologic, încetinirea scurgerii precipitaţiilor, prin resorbţia apei în adâncimea solului. Astfel sunt reîncărcate apele subterane.

Primul demers al grupului este scrisoarea de mai jos și pe care vă invităm să o trimiteți și voi mai departe la adresa petitii@mmediu.ro.

De asemenea, dacă doriți să figurați printre susținători, vă rugăm să completați acest formular simplu.

——————————————————————————————————————————–

Către: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

În atenţia: Domnului Costel ALEXE – MINISTRU 

Spre ştiinţă: Domnului Gelu PUIU – SECRETAR DE STAT

Domnului Teodor ȚIGAN – Director General RNP – Romsilva

 

Referitor la: Situaţia gestionării pădurilor din zona București – Ilfov

 

Stimate domnule Ministru,

Având în vedere dorinţa comunităților din Ilfov şi București de a păstra pădurile în special pentru agrement, importanța lor pentru sănătate, scopul social, asigurarea echilibrului ecologic, protecția habitatelor și speciilor și pentru asigurarea funcțiilor de recreere, vă solicităm să dispuneți măsurile necesare pentru reîncadrarea acestor păduri în Grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție, așa cum este funcția lor reală.

În luna ianuarie a acestui an, aţi declarat că pădurile din jurul Bucureştiului vor fi scoase din producție și introduse în protecţie până în luna martie. Din păcate până în prezent, la 6 luni de la declarație, acest lucru nu a avut loc.  Dimpotrivă, situaţia s-a degradat, cu tăieri în ritm accelerat și chiar cu distrugerea potecilor. Sub diferite forme şi cu justificări diverse, se taie în Pădurea Tunari, extensia Pădurii Băneasa, în pădurile dintre Baloteşti, Moara Vlasiei, în pădurile din Corbeanca, Valea Mocanului şi în Pădurea Snagov în care ar trebui extinsă rezervația naturală. De asemenea, s-au arat toate potecile din Pădurea Băneasa de două ori, distrugându-se potecile folosite de cetăţeni pentru a face mișcare în aer liber, precum şi poteca verde care leagă Bucureştiul de Snagov, astfel încât cicliştii nu mai pot ajunge în pădurile din nord. Toate aceste practici lipsite de justificare sunt măsuri vechi de hărţuire a comunităţilor, care au aceste păduri în componenţa localităţilor lor, sunt practic o pârghie care e folosită de diferiți administratori ai pădurii pentru obstrucţionarea iubitorilor de mişcare în aer liber de mai mulți ani.

În lumina celor de mai sus, ca urmare a ultimelor lucrări de tăiere și de distrugere a potecilor din păduri, vă informăm că a fost înființat grupul civic Salvați Codrii Vlăsiei, format din persoane fizice și persoane juridice, cu scopul de a întreprinde toate acțiunile necesare opririi abuzurilor și tăierilor agresive din aceste păduri istorice de mare importanță națională și locală și de a le desemna drept arii naturale protejate. În acest moment, ele sunt încadrate la păduri de producție în loc de protecţie. Considerăm că, în conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor, aprobate prin Ordinul MAPPM nr. 1652/2000, ele îndeplinesc criteriile pentru a fi încadrate în grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție. Ştim că toate pădurile din UP II Băneasa, în suprafaţă de 437,45 ha, au fost încadrate în Grupa I – păduri cu funcţii special de protecţie, categoria 4A – Arborete constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaţionale (T.II), dar dorim ca întreg arealul forestier din Bucureşti şi Ilfov să fie încadrat în această grupă.

Pentru a veni în sprijinul comunităţilor, vă supunem atenţiei următoarele măsuri, pe care considerăm că autorităţile cu atribuţii în domeniu, locale şi centrale, trebuie să le pună în aplicare de urgenţă:

  1. Stoparea tăierilor pădurilor din Bucureşti şi Ilfov și reîncadrarea lor în categoria pădurilor cu funcții speciale de protecție, așa cum ar trebui să fie de fapt și cum aţi susţinut şi dumneavoastră si cum e prevazut in legislatia de specialitate.
  2. Crearea unei categorii de păduri urbane și periurbane, în care să fie încadrate pădurile din apropierea marilor aglomerări urbane, al căror scop principal să fie cel recreativ, educativ, de petrecere a timpului liber în natură într-un mod sănătos, de asigurare a microclimatului sănătos pentru orașe și în care să fie permise numai intervenții de înlăturare a unor pericole pentru vizitatori.  
  3. Crearea Parcului Natural Codrii Vlăsiei şi conectarea ariilor protejate existente, a pădurilor și lacurilor prin coridoare verzi şi prin trasee turistice, poteci pietonale şi de bicicletă neasfaltate.
  4. Introducerea în legislaţia specifică a obligaţiei de a organiza dezbatere publică pentru orice intervenţie de tăiere, cu participarea societăţii civile, a comunităţii şi a factorilor interesaţi, așa cum ar trebui să se întâmple într-o administrare transparentă şi după cum standardul internațional FSC obligă Romsilva să o facă, dar nu se întâmplă.
  5. Interzicerea distrugerii potecilor folosite pentru agrement şi a traseelor care leagă diferite sate, mânastiri, palate şi zone turistice si naturale din București și Ilfov. Potecile sunt protejate si utile pentru accesul și intervenția în caz de incendiu, după cum este specificat şi în regulamentele ISU şi normele tehnice silvice.
  6. Menţinerea și declararea drumurilor de lângă lacuri şi a potecilor şi drumurilor din pădure ca fiind căi de acces public de agrement pietonal sau cu bicicleta, cu interzicerea accesului motorizat.

Politica europeană actuală prin Pactul Ecologic European, semnat și de România, reconfirmă rolul important al pădurii și biodiversității urbane și periurbane în combaterea efectelor crizei generată de schimbările climatice. Aceste păduri sunt mult mai valoroase din perspectiva asigurării serviciilor ecosistemice decât din cea a exploatării lemnului.  

De aceea, trebuie să ieşim din paradigma exploatării ieftine a acestei resurse valoroase, din paradigma tăiatului ieftin și barbar al pădurii ca să o punem pe foc și să ne aliniem cerințelor și dezideratelor europene și, mai ales, dorinţelor comunității locale. 

Mai precizăm ca aceste păduri sunt certificate FSC, standard internațional obținut de Romsilva, care prevede obligația de a consulta comunitățile locale cu privire la modul lor de gestionare, cât și de a asigura liberul lor acces în pădure. Tot acest standard stipulează identificarea și protejarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare din perspectivă culturală, ecologică, economică sau religioasă deosebită, identificate în colaborare cu populaţia locală. Standardul FSC mai prevede că planul de management (amenajamentul silvic) trebuie să fie public și dezbătut public, ceea ce până în prezent nu s-a întâmplat.

Bazându-ne pe buna credinţă şi profesionalismul dvs., pe faptul că vă veți duce la îndeplinire promisiunea, sperăm că veţi răspunde solicitărilor exprimate prin prezenta scrisoare, nu numai textual, ci şi practic, astfel încât, atât comunitatea afectată, cât şi autorităţile implicate să beneficieze deopotrivă de ceea ce mai pot oferi pădurile încă rămase în picioare în apropierea celei mai mari aglomerări urbane a României. Totodată ne manifestăm disponibilitatea de a vă sprijini voluntar în orice iniţiativă care va contribui la soluţionarea urgentă a problemelor semnalate şi de a discuta aceste aspecte punctuale nerezolvate, astfel încât să asigurăm împreună un drept garantat prin Constituția României – dreptul la un mediu sănătos,
aşa cum prevede Art. 35:
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

 

Cu stimă,

Organizațiile care susțin demersul
(până în acest moment)

Comunitatea locuitorilor din Tunari
Asociația Cetățean Balotești
Fundația Snagov
Fundația EcoCivica
Grupul Civic Salvați Codrii Vlăsiei
Asociatia Kogayon
Clubul Alpin Român
Asociația Grupul de Mediu Tunari
Edenland Park
Primăria Tunari
Asociația NoMad Multisport
Asociația Alergăm de Plăcere
Asociația CarpatBike
Comunitatea Locală Plus Snagov
Asociația OnAdventure
Asociația Sport la Orice Vârstă
Asociația HaicuBicla
Asociația Roșu Aprins
Asociația Go4Fun Romania
Asociația People for Sport

Persoanele care susțin demersul:
Florin Stoican – președintele Parcului Natural Văcărești
Alex Gavan – alpinist și activist de mediu
Allen Coliban – senator
Tudor Pop – deputat
Cătălin Doscaș – jurnalist
Ion Marian – City Manager Tunari
Anghel Mihai – Consilier Local Snagov
Daniel Sărdan – specialist de mediu și organizator Prima Evadare
Dan Mazilu – Editor Freerider
Theodor Manolache
Ion Gruea
Emma Alina Brahas
Florian Răducanu
Silvia Moroșanu
Petru Calni Pantea
Ana Maria Ranta
Mihai Cătălin Anton
Oana Soare
Marius Toderică
Iuliana Ionescu
Narcis Costache
Cristian Schnider
Mihaela Lungu
Eugen Pluti
Cristian Crângașu Brencea
Irina Cantacuzu
Ion Niță
Radu Eminian Ghenuche
Eduard Oprea
Marius Neacșa
Gabriela Poiană
Ștefan Dragoș Baciu
Ilioiu Dragoș
Dragoș Svincu
Constantin Turmac
Daniel Dragomir
Ionuț Maftei
Mircea Alexandru
Mihai Deneș
Cătălina Cătescu
Oana Soare
Doru Oprea

Pe 3 iunie, ziua internațională a bicicletei, Legea Bicicletei ajunge în Parlament

Legea Bicicletei

Legea Bicicletei ajunge în Parlament, de Ziua Internațională a Bicicletei, pe 3 iunie. Această lege este o inițiativă parlamentară transpartinică în parteneriat cu societatea civilă.

Grupul de lucru transpartinic a fost înființat în Parlamentul României în 2017 pentru elaborarea unei legislații favorabile bicicletei, anunță lansarea inițiativei legislative „Legea Bicicletei”, în parteneriat cu cele peste 50 de ONG-uri ce au propus încă din toamna anului 2016 inițierea acestui proiect legislativ.

În forma anunțată, Legea Bicicletei stabilește principii și conține măsuri adecvate de promovare a utilizării bicicletei, pe mai multe planuri, în principal legislativ și instituțional, într-un mod coerent și integrat.

Legea își propune să rezolve multiplele neajunsuri ale cadrului normativ actual, ca parte a efortului legislativ de încurajare a unei mobilități durabile, a unui sistem de transport mai puțin poluant și a unui stil de viață sănătos și modern, în concordanță cu bunele practici și tendințele la nivel european. Sintetizând, este un proiect menit să încurajeze folosirea bicicletei în scop utilitar, recreativ, turistic și sportiv.

Legea Bicicletei

De ziua Internațională a Bicicletei, ducem Legea Bicicletei în Parlament

Proiectul nu va înlocui actualele inițiative legislative pro-bicicletă aflate în diverse faze ale procedurilor parlamentare, ci le va corela și va oferi verigile lipsă, pentru a se ajunge la un cadru normativ coerent, favorabil dezvoltării circulației pe doua roți în scop utilitar, turistic, sportiv și recreativ. Actualele proiecte punctuale vor fi sprijinite deoarece au un rol important de conștientizare a importanței bicicletei, în
cadrul mai larg al promovării dezvoltării durabile.

Potrivit viitoarei legi, promovarea utilizării bicicletei va fi declarată obiectiv de interes public și se vor aduce modificări legislației rutiere, urbanistice, fiscale și din alte câteva domenii. Propunerea de act normativ va prevedea și adoptarea unei strategii naționale și a unui masterplan în acest sens.

Vor fi create elemente instituționale la nivelul autorităților centrale și locale care să permită coordonarea între autorități, atât în elaborarea măsurilor cât și în punerea lor în practică.

București, 27 mai 2020

Inițiatori:
Tudor-Rareş Pop – deputat USR
Carmen Moldoveanu – deputat PSD
Adriana Ana Săftoiu – deputat PNL
Attila Korodi – deputat UDMR

Lista de ONG-uri care susțin de principiu adoptarea unei LEGI A BICICLETEI:

  1. Federația Bicicliștilor din Romania (FBR)
  2. Asociația Green Revolution (AGR)
  3. Asociația HaicuBicla (HCB)
  4. Asociația Adevărații Veloprieteni (AV)
  5. Clubul De Cicloturism “Napoca” (CCN)
  6. Asociația GO4FUN (G4F)
  7. Clubul Sportiv Nomad Multisport (Nomad)
  8. Federația Română de Ciclism (FRC)
  9. Asociația Pro Bike Addiction (PBA)
  10. Comunitatea Bicicliștilor din București (CCB)
  11. Asociația Bike Works
  12. Clubul de Ciclism și Ecologie Iași bike
  13. Asociația „Bate Șaua să Priceapă Iapa”
  14. Asociația „Club Sportiv Tibiscus” (CST)
  15. Asociatia Producătorilor, Importatorilor și Comerciantilor de Biciclete din Romania
  16. Clubul Sportiv „Surmont Club”
  17. Asociația „Brașovul Pedalează”
  18. Asociația Turismverde
  19. Fundația Pentru Parteneriat
  20. Asociația Arin 
  21. Asociația Transilvania Verde
  22. Asociația Ecouri Verzi (AEV)
  23. Asociația „Tura în Natura” (ATINS)
  24. Fundația Comunitară Mureș
  25. Outhentic Cycling Romania
  26. Societatea Carpatină Ardeleana Satu Mare
  27. Fundația de Ecologie și Turism „Potaissa”
  28. Asociația De Ecoturism Din România (AER)
  29. Asociația Mioritics
  30. Clubul Sportiv „Clujul Pedalează”
  31. Asociația Siguranța Auto
  32. Fundația „Terra Mileniul III”
  33. Asociația „Visum” Pentru Educație și Cultură
  34. Asociația Pentru Dezvoltare Urbană
  35. Asociația „Viitor Plus”
  36. Asociația „Aproape de Natură”
  37. Asociația „Eco-Civica”
  38. Asociația „Harta Verde România”
  39. Asociația Pentru Mobilitate Metropolitană (AMM)
  40. Asociația „Neuer Weg”
  41. Asociația „Greenitiative”
  42. Asociația „Agent Green”
  43. Centrul Regional de Protecția Mediului România (REC)
  44. Asociația „Eco Assist”
  45. Asociația „Komunitas”
  46. Fundația Culturală „Roșia Montană”
  47. Centrul Pentru Politici Durabile ”Ecopolis
  48. Asociația „Salvati Dunărea și Delta”
  49. Asociația „Natura Transilvaniei”
  50. Asociația „Biosilva”
  51. Asociația „Colectiv S” 
  52. Fundația „Noi Orizonturi” 
  53. Asociația „Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință” 
  54. Fundația Comunitară București 

Cicloturism în Italia: Trenitalia va da OK bicicletelor pe Intercity

Cu bicicleta în Intercity-urile din Italia

Începând din această vară, bicicletele vor putea fi urcate în trenurile Intercity din Italia ca o măsură de impulsionare a cicloturismului. Trenitalia, prin reprezentanții săi, a promis să încurajeze cicloturismul. Marco Mancini, directorul responabil de trenurile Reginoale și Intercity, a acordat mai multe detalii în cadrul unei conferine de presă. În acest fel, Trenitalia răspunde cererilor venite din parte iubitorilor cicloturismului, dar și asociațiilor de bicicliști.

Trenitalia a decis pregătirea pentru transportul de biciclete a mai multor tipuri de tren, între care Intercity Giorno. Pentru aceasta, compania a încheiat un contract de servicii cu Ministerul Economiei și Infrastructurii. În cadrul lucrării, vor fi modificate 82 de vagoane până la finele anului 2020. Din aceste 82, 5 fuseseră deja reorganizate la finalul anului 2019 . Compania a alocat un buget de 1,4 miliarde euro și de aceștia vor renova și o bună parte din trenurile InterCity și InterCity Notte.

Până la finalul lui 2020, pe toate trenurile Intercity Giorno se va putea călători cu bicicleta

Modernizarea vagoanelor va cuprinde, pe lângă spațiile pentru biciclete, și spații destinate cărucioarelor, automatelor de băuturi și snacksuri. Momentan, pe trenurile naționale nu se va plăti pentru transportul bicicletelor. Dar, noutatea Trenitalia pentru (bi)cicliști nu se termină aici: pentru trasportul regional, noile trenuri `Rock e Pop` vor avea mai multe locuri pentru biciclete.

Reprezentantul Transitalia a mai explicat că dorința de a valorifica turismul cu trenul ca turism slow, vor lua în calcul inclusiv reutilizarea căilor ferate dezafectate sau utilizarea trenurilor de epocă.

Trenitalia este principalul operator feroviar din Italia. Este o subsidiară a Ferrovie dello Stato Italiane S.p.A. și deținută de Guvernul Italian. Compania a fost înființată în anul 2000 urmând o directivă a Uniunii Europene de regularizare a transportului feroviar. Respectiva directivă (91/440/EC) solicita separarea contabilității între entitățile care conduc infrastructura de căi ferate și cele care furnizează transportul feroviar.

HaicuBicla la Gărâna Jazz Festival! Bicicliștilor le place jazzul.

HaicuBicla te trimite la Gărâna Jazz Festival. Tot ce trebuie să faci este să intri aici, pe pagina HcB de Facebook și să îi dai tag într-un comentariu celui sau celei cu care îți dorești să ajungi la Gărâna Jazz Festival. Luni 1 iulie vom anunța câștigătorii celor două abonamente duble la festival pe pagina de Facebook HaicuBicla. Cu bița exclusiv sau cu bița și cu trenul sau cu ce alte combinații îți pot veni prin minte, dar musai și cu bița! Pe scurt, cam acesta ar fi îndemnul HaicuBicla pentru Gărâna Jazz Festival, iar în acest articol vei descoperi de ce susținem aceasta.

Gărâna Jazz Festival a ajuns anul acesta la ediția XXIII și este genul acela de festival cunoscut la nivel internațional de finii cunoscători ai genului. Anul acesta va avea loc în perioada 11-14 iulie, în satul care a dat numele festivalului, Gărâna, sau Wolfsberg, pentru vorbitorii de limbă germană, din județul Caraș-Severin.

Ediția XXIII, 11-14 iulie 2019, Gărâna Jazz Festival
Ediția XXIII, 11-14 iulie 2019, Gărâna Jazz Festival

Există peste 40 de trasee de MTB (unele și pentru cursiere) în zona Banatului Montan, iar organizatorii festivalului au făcut o selecție de trasee ce pot fi realizate cu ușurință de vizitatorii Gărâna.

Opt trasee cu grad de dificultate ușor sau mediu

  1. Brebu Nou – asfalt Semenic – platoul Semenic – Brebu Nou. 41 de km care urmăresc în principal unul dintre traseele celui mai vechi maraton de MTB din România 🙂 – Banat Mountain Bike Maraton. Un circuit care poate fi parcurs în ambele sensuri şi are toate ingredientele de succes pentru o tură de MTB reuşită. Traseul te poartă la 1000 m altitudine peste dealurile golaşe şi însorite, prin pădurile dese către Semenic, prin rezervaţia naturală Izvoarele Nerei, pe malul lacului Trei Ape şi prin localităţile Weidenthal (Brebu Nou) şi Wolfsberg (Gărâna) – viteză, tehnică, determinare, peisaje frumoase, tradiţii şi cultură locală, locuri unice, perfecte pentru o vacanţă sau pentru câteva zile libere.

2. Brebu Nou – dealul Văcuței – lacul Trei Ape – pasul Prislop – Gărâna – Brebu Nou. Un circuit uşor, cursiv, la poalele munţilor Semenic. Cele două sate, Weidenthal (Brebu Nou) şi Wolfsberg (Gărâna), localităţi întemeiate de pemi, etnici de origine germană, la 1830, care au fost părăsite cu timpul şi s-au transformat acum în adevărate sate de vacanţă. Arhitectura este cea care dă locului un aer special. Toate casele sunt văruite în alb, iar ramele ferestrelor sunt vopsite în verde – tradiţie de pe vremea pemilor.

3. Brebu Nou – poiana Rădcoasă – Semenic – Gărâna – Brebu Nou. Dacă vorbeşti de mountain biking pe Semenic şi la Gărîna vorbeşti de Banat Mountain Bike Maraton, un eveniment devenit deja tradiţie şi care adună în fiecare an sute de MTBiști, doritori de adrenalină care caută poteci şi drumuri forestiere cu peisaje deosebite. 90% din acest traseu este de fapt cel mai popular traseu de la Banat Mountainbike Maraton, un traseu care te poartă pe malul lacului Trei Ape, străbate codrii seculari din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, urcă pe platoul Semenicului şi coboară pe poteci excelente în satele de la 1000 m altitudine, Gărîna şi Brebu Nou.

4. Lacul Gozna – culmea Certej – cantonul forestier Poiana Bichi – lacul Secu – lacul Breazova – lacul Gozna. 40 de km de MTB peste înălţimile Certejului şi pe valea Bârzavei. Traseul te duce în locuri unde activitatea industrială din munţii Banatului a influenţat ireversibil viaţa pe aceste meleaguri şi a rămas o moştenire de valoare care trebuie promovată. Lacurile Gozna, Secu sau Breazova sunt excelente pentru relaxare, iar localităţile Cuptoare şi Secu poartă semnele începuturilor industriei grele în Banat. Solicitant dar şi pitoresc, purtându-te pe drumuri forestiere sau poteci, coborâri în forţă, urcări provocatoare sau calm şi relaxare în urcare prin valea umbroasă a Bârzavei, traseul este excelent pentru o zi plină.

5. Groposu – cantonul forestier Talva Campului – Lindenfeld – varful Nemanu Mare – lacul Breazova – lacul Gozna. O tură excelentă cu de toate: locuri încărcate de istorie, minunăţiile si sălbăticia naturii şi moştenirea industrială ce a îmbogăţit aceste locuri. De la Lindenfeld către vârful Nemanu Mare (1.122 m alt.) spre culmile domoale ale Gărânei. Drumuri excelente pentru MTB pe un traseu mediu care te poartă în locuri minunate. Satul Lindenfeld întemeiat de etnici germani pe culmile golaşe ale dealurilor de pe cumpăna apelor din Munţii Semenic este acum părăsit, iar ruinele clădirilor transmit o stare de melancolie. Peisajul ce se deschide spre valea Timişului este impresionant. Ne întoarcem la Văliug în coborâre dură, care te face să închei ziua cu un zâmbet larg. Acum, după 54 de km, meriţi o bere pe terasele de pe malul lacului şi o baie în lacul Gozna. 🙂

6. Lacul Gozna – lacul Breazova – valea Crainicului – lacul Secu – satul Secu – crucea Văliug – Lacul Gozna. Indiferent de sensul ales pentru acest traseu, spectacolul naturii este minunat şi tura de mountain biking este completă. O provocare pentru începători şi o tură plăcută pentru cei cu experienţă. Acest circuit uneşte cele trei lacuri construite pe râul Bârzava şi trece prin satele Cuptoare şi Secu, sate întemeiate de etnici germani acum două secole. În jurul lacului Gozna, apoi prin văi umbrite şi peste culmi însorite, pe drumuri forestiere şi poteci, traseul este foarte frumos, perfect pentru o zi de mountain biking relaxantă.

7. Lacul Gozna – Coșava – Semenic – lacul Gozna. Traseul începe în urcare iniţial uşoară până la Vila Klaus, iar apoi accentuată, dar totuşi plăcută. Drumul de piatră construit acum două secole pentru scopuri industriale ne poartă prin păduri bătrâne şi poieni luminoase până la cantonul forestier Coşava Apelor. Aici se află tunelurile pentru aducţiunile de apă ce transportă apa din bazinul râului Nera spre cel al Bârzavei, o măiestrie a hidrologilor de acum 150 de ani. De la Coşava continuăm către platoul Semenicului aflat la 1.400 m altitudine. Semenicul este marele platou înalt acoperit de pajişti pe ale căror întindere netedă sau uşor vălurită se ridică grămezi de stâncărie cenuşie. Este înconjurat de păduri din care apele şiroiesc abundent în toate direcţiile şi formează văi frumoase. Aici, single trail-urile sunt la ele acasă :D, coborâri rapide către Văliug care te ţin cu sufletul la gură.

8. Lacul Gozna – cantonul forestier Poiana Bichi – peștera Comarnic – poiana Betii – lacul Gozna. Din zona lacului Gozna, pornim în acest circuit pe care putem să-l parcurgem în ambele sensuri. Sensul descris începe pe drumul asfaltat către oraşul Reşiţa şi ajungem la cantonul forestier Poiana Bichi intrăm pe drumul de macadam spre cantonul forestier Padina Seacă pe lângă fostul terasament de cale ferată montană ce a fost săpat pe versanţii calcaroşi între Cuptoare şi Mărghitaş. Deşi acum calea ferată este părăsită, putem traversa cu bicicleta o parte din tunelurile răcoroase prin care acum 100 de ani trecea trenul.

Trei trasee de MTB cu grad de dificultate ridicat

1. Brebu Nou – Tâlva Negranița – Mehadica – Verendin – poiana Rădcoasă – Brebu Nou. Circuitul de 73 de km se recomandă a se realiza în sensul Brebu Nou – Tâlva Negraniţa – Mehadica – Verendin – poiana Şara – Brebu Nou. Coborâm de la înălţimea culmilor unde primii nemţi au întemeiat localităţi, către satele româneşti în care s-au dus lupte pentru păstrarea identităţii şi tradiţiilor româneşti. Coborârea din pădurile Munţilor Semenic se face pe drumuri forestiere de pe care intrăm apoi prin livezile pline de fructe până la Mehadica. De la Mehadica la Verendin ajungem într-o urcare uşoară în care ai parte de peisaje impresionante către dealurile Domaşnei şi Munţii Ţarcu. Urcarea către poiana Şara (Rădcoasa) îţi pune la încercare condiţia fizică însă coborârea spre lacul Trei Ape care urmează te binedispune şi te face să uiţi de efortul depus.

2. Brebu Nou – valea Goleț – Goleț – Slatina Timiș – dealul Văcuței – Brebu Nou. Circuitul Brebu Nou – Goleţ – Slatina Timiş – Brebu Nou ne duce de la 1000 metri altitudine, de la izvoarele râului Timiş, spre valea sa la 250 metri altitudine. Apoi ne întoarce prin poieni lungi şi scăldate de soare la izvoarele celui mai mare râu din Banat. La început, traseul coboară de pe colinele din zona Gărîna în valea Goleţului şi urmează râul o bună bucată. Mai apoi, urcă pe culmile de la Fereuca şi continuă în coborâre pe coama dealului până în satul Goleţ. Din Goleţ pornim spre Saltina Timiş în urcare uşoară pe lângă râul Timiş şi apoi urmează adevărata provocare: urcarea spre lacul Trei Ape, aproximativ 800 de metri diferenţă de nivel pe o distanţă de 15 km.

3. Lacul Gozna – Semenic – Gărâna – vârful Cuca – lacul Breazova – lacul Gozna. Acest circuit de 53 de km te poartă pe coama Munţilor Semenic. Înainte să coborâm către Coşava Apelor schimbăm direcţia spre nord şi suntem deja pe coama Semenicului. Traversam Poiana Alibeg şi urcăm în platoul Semenicului pe care îl traversăm în întregime. Din Semenic, începem o coborâre fantastică până la Gărîna, pe traseul turistic bandă albastră. După o bere la Gărâna, traversăm tot satul şi urcăm spre dealurile de poveste ce înconjoară satul. Mergem spre Vârful Cuca, un punct de belvedere fantastic, o lecţie de geografie despre Munţii Semenic. De aici, coborârea este într-adevar „aspră”. Frânele şi tehnica sunt esenţiale pentru a rămâne în şa, dar e ceva ce sigur te va face să te simţi fericit. Jos, pe lângă râul Bârzava, urcăm lejer către Văliug unde ajungem şi la finalul acestei ture.

Mai multe informații despre traseele de bicicletă, precum și hărțile de traseu găsiți pe http://muntii-nostri.ro și http://www.banatul-montan.ro. O hartă cu trasee ciclo-turistice poate fi comandată de aici.

Programul muzical al ediției din 2019 a festivalului este:

Joi 11 iulie
• Jan Garbarek Group feat. Trilok Gurtu (Norvegia, India)

Vinei 12 iulie
• Trygve Seim Quartet (Norvegia)
• Mathisen – Robin – Borlai (Norvegia, Italia, Ungaria)
• Giovanni Guidi Quintet [João Lobo, Francesco Bearzatti, Roberto Cecchetto, Thomas Morgan]

Sâmbătă 13 iulie
• Lars Danielsson & Paolo Fresu (Suedia, Italia)
• Renaud Garcia-Fons & Dorantes (Franța, Spania)
• Grégory Privat Trio (Franța)
• Jacky Terrasson Trio (Franța, S.U.A.)

Duminică 14 iulie
• Moshulu [Jeff Berlin, Dennis Chambers, David Sancious, Oz Noy]
• John Surman Trio (Marea Britanie)

Concurs HaicuBicla la Gărâna Jazz Festival 2019
Concurs HaicuBicla la Gărâna Jazz Festival 2019

Dacă toate cele mai de sus te-au convins să-ți iei bicla și cel mai bun prieten la ediția din acest an a festivalului Gărâna Jazz Festival, poate zeii random.org vor avea gânduri bune cu tine și vei fi câțștigătorul unuia dintre cele două abonamente duble la festival. Tot ce trebuie să faci este să intri aici, pe pagina noastră de Facebook și să urmezi instrucținuile. Luni 1 iulie vom face extragerea și anunța câștigătorii pe pagina de Facebook HaicuBicla.