Tăierea pădurilor din Bucureşti şi Ilfov trebuie oprită, iar pădurile să devină arii protejate

Salvați Codrii Vlăsiei

Mai multe asociaţii de mediu îi cer ministrului Mediului ca tăierea pădurilor din Bucureşti şi Ilfov să fie oprită şi să creeze Parcul Natural Codrii Vlăsiei, respectivele păduri devenind arii protejate.

Din păcate, de ceva timp potecile sunt arate, cicliştii aflându-se în imposibilitatea de a practica sport în aer liber, în mod profesionist sau de petrecere a timpului liber, în pădurile din nordul capitalei.

De aceea, e timpul să ne implicăm pentru salvarea pădurilor și potecilor care au mai rămas din Codrii Vlăsiei, monument natural și istoric.

Pentru cei care doresc să se implice sau să afle noutăți cu privire la cauză a fost creat grupul civic (de Facebook) Salvati Codrii Vlasiei. Misiunea acestui grup este de a proteja pădurile din București și lfov, transformarea acestora din păduri de producție cu tăieri majore, în păduri de protecție, cu funcții sociale si de mediu. Grupul își mai propune transformarea pădurilor respective în arii naturale protejate care să poată fi vizitate și în care copiii, dar și adulții, să învețe ce este natura. În plus, pădurea să ne poată oferi aer curat și restul benefiicilor deja bine-știute și despre am mai scris la începutul acestui an, aici:

  • Pădurile reprezintă un filtru natural de purificare a atmosferei;
  • Pădurile sunt ca o perdea naturală care ne apără de forța vânturilor, de praful purtat de acestea sau de zăpada viscolită. Dacă pădurea nu ar fi fost tăiată pentru ansamblurile rezidențiale apărute, accesul pe DN1 în București de acum câțiva ani (DN1 fiind drum de importanță națională, strategic, care leagă orașul inclusiv de aeroport) nu ar fi fost blocat pentru prima dată în istoria DN1 de după bombardamentele din timpul celui de-al doilea Război Mondial, de data aceasta din cauza zăpezii viscolite;
  • Pădurile sunt surse de aer curat;
  • Pădurile permit reglarea circuitului hidrologic, încetinirea scurgerii precipitaţiilor, prin resorbţia apei în adâncimea solului. Astfel sunt reîncărcate apele subterane.

Primul demers al grupului este scrisoarea de mai jos și pe care vă invităm să o trimiteți și voi mai departe la adresa petitii@mmediu.ro.

De asemenea, dacă doriți să figurați printre susținători, vă rugăm să completați acest formular simplu.

——————————————————————————————————————————–

Către: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

În atenţia: Domnului Costel ALEXE – MINISTRU 

Spre ştiinţă: Domnului Gelu PUIU – SECRETAR DE STAT

Domnului Teodor ȚIGAN – Director General RNP – Romsilva

 

Referitor la: Situaţia gestionării pădurilor din zona București – Ilfov

 

Stimate domnule Ministru,

Având în vedere dorinţa comunităților din Ilfov şi București de a păstra pădurile în special pentru agrement, importanța lor pentru sănătate, scopul social, asigurarea echilibrului ecologic, protecția habitatelor și speciilor și pentru asigurarea funcțiilor de recreere, vă solicităm să dispuneți măsurile necesare pentru reîncadrarea acestor păduri în Grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție, așa cum este funcția lor reală.

În luna ianuarie a acestui an, aţi declarat că pădurile din jurul Bucureştiului vor fi scoase din producție și introduse în protecţie până în luna martie. Din păcate până în prezent, la 6 luni de la declarație, acest lucru nu a avut loc.  Dimpotrivă, situaţia s-a degradat, cu tăieri în ritm accelerat și chiar cu distrugerea potecilor. Sub diferite forme şi cu justificări diverse, se taie în Pădurea Tunari, extensia Pădurii Băneasa, în pădurile dintre Baloteşti, Moara Vlasiei, în pădurile din Corbeanca, Valea Mocanului şi în Pădurea Snagov în care ar trebui extinsă rezervația naturală. De asemenea, s-au arat toate potecile din Pădurea Băneasa de două ori, distrugându-se potecile folosite de cetăţeni pentru a face mișcare în aer liber, precum şi poteca verde care leagă Bucureştiul de Snagov, astfel încât cicliştii nu mai pot ajunge în pădurile din nord. Toate aceste practici lipsite de justificare sunt măsuri vechi de hărţuire a comunităţilor, care au aceste păduri în componenţa localităţilor lor, sunt practic o pârghie care e folosită de diferiți administratori ai pădurii pentru obstrucţionarea iubitorilor de mişcare în aer liber de mai mulți ani.

În lumina celor de mai sus, ca urmare a ultimelor lucrări de tăiere și de distrugere a potecilor din păduri, vă informăm că a fost înființat grupul civic Salvați Codrii Vlăsiei, format din persoane fizice și persoane juridice, cu scopul de a întreprinde toate acțiunile necesare opririi abuzurilor și tăierilor agresive din aceste păduri istorice de mare importanță națională și locală și de a le desemna drept arii naturale protejate. În acest moment, ele sunt încadrate la păduri de producție în loc de protecţie. Considerăm că, în conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor, aprobate prin Ordinul MAPPM nr. 1652/2000, ele îndeplinesc criteriile pentru a fi încadrate în grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție. Ştim că toate pădurile din UP II Băneasa, în suprafaţă de 437,45 ha, au fost încadrate în Grupa I – păduri cu funcţii special de protecţie, categoria 4A – Arborete constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaţionale (T.II), dar dorim ca întreg arealul forestier din Bucureşti şi Ilfov să fie încadrat în această grupă.

Pentru a veni în sprijinul comunităţilor, vă supunem atenţiei următoarele măsuri, pe care considerăm că autorităţile cu atribuţii în domeniu, locale şi centrale, trebuie să le pună în aplicare de urgenţă:

  1. Stoparea tăierilor pădurilor din Bucureşti şi Ilfov și reîncadrarea lor în categoria pădurilor cu funcții speciale de protecție, așa cum ar trebui să fie de fapt și cum aţi susţinut şi dumneavoastră si cum e prevazut in legislatia de specialitate.
  2. Crearea unei categorii de păduri urbane și periurbane, în care să fie încadrate pădurile din apropierea marilor aglomerări urbane, al căror scop principal să fie cel recreativ, educativ, de petrecere a timpului liber în natură într-un mod sănătos, de asigurare a microclimatului sănătos pentru orașe și în care să fie permise numai intervenții de înlăturare a unor pericole pentru vizitatori.  
  3. Crearea Parcului Natural Codrii Vlăsiei şi conectarea ariilor protejate existente, a pădurilor și lacurilor prin coridoare verzi şi prin trasee turistice, poteci pietonale şi de bicicletă neasfaltate.
  4. Introducerea în legislaţia specifică a obligaţiei de a organiza dezbatere publică pentru orice intervenţie de tăiere, cu participarea societăţii civile, a comunităţii şi a factorilor interesaţi, așa cum ar trebui să se întâmple într-o administrare transparentă şi după cum standardul internațional FSC obligă Romsilva să o facă, dar nu se întâmplă.
  5. Interzicerea distrugerii potecilor folosite pentru agrement şi a traseelor care leagă diferite sate, mânastiri, palate şi zone turistice si naturale din București și Ilfov. Potecile sunt protejate si utile pentru accesul și intervenția în caz de incendiu, după cum este specificat şi în regulamentele ISU şi normele tehnice silvice.
  6. Menţinerea și declararea drumurilor de lângă lacuri şi a potecilor şi drumurilor din pădure ca fiind căi de acces public de agrement pietonal sau cu bicicleta, cu interzicerea accesului motorizat.

Politica europeană actuală prin Pactul Ecologic European, semnat și de România, reconfirmă rolul important al pădurii și biodiversității urbane și periurbane în combaterea efectelor crizei generată de schimbările climatice. Aceste păduri sunt mult mai valoroase din perspectiva asigurării serviciilor ecosistemice decât din cea a exploatării lemnului.  

De aceea, trebuie să ieşim din paradigma exploatării ieftine a acestei resurse valoroase, din paradigma tăiatului ieftin și barbar al pădurii ca să o punem pe foc și să ne aliniem cerințelor și dezideratelor europene și, mai ales, dorinţelor comunității locale. 

Mai precizăm ca aceste păduri sunt certificate FSC, standard internațional obținut de Romsilva, care prevede obligația de a consulta comunitățile locale cu privire la modul lor de gestionare, cât și de a asigura liberul lor acces în pădure. Tot acest standard stipulează identificarea și protejarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare din perspectivă culturală, ecologică, economică sau religioasă deosebită, identificate în colaborare cu populaţia locală. Standardul FSC mai prevede că planul de management (amenajamentul silvic) trebuie să fie public și dezbătut public, ceea ce până în prezent nu s-a întâmplat.

Bazându-ne pe buna credinţă şi profesionalismul dvs., pe faptul că vă veți duce la îndeplinire promisiunea, sperăm că veţi răspunde solicitărilor exprimate prin prezenta scrisoare, nu numai textual, ci şi practic, astfel încât, atât comunitatea afectată, cât şi autorităţile implicate să beneficieze deopotrivă de ceea ce mai pot oferi pădurile încă rămase în picioare în apropierea celei mai mari aglomerări urbane a României. Totodată ne manifestăm disponibilitatea de a vă sprijini voluntar în orice iniţiativă care va contribui la soluţionarea urgentă a problemelor semnalate şi de a discuta aceste aspecte punctuale nerezolvate, astfel încât să asigurăm împreună un drept garantat prin Constituția României – dreptul la un mediu sănătos,
aşa cum prevede Art. 35:
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

 

Cu stimă,

Organizațiile care susțin demersul
(până în acest moment)

Comunitatea locuitorilor din Tunari
Asociația Cetățean Balotești
Fundația Snagov
Fundația EcoCivica
Grupul Civic Salvați Codrii Vlăsiei
Asociatia Kogayon
Clubul Alpin Român
Asociația Grupul de Mediu Tunari
Edenland Park
Primăria Tunari
Asociația NoMad Multisport
Asociația Alergăm de Plăcere
Asociația CarpatBike
Comunitatea Locală Plus Snagov
Asociația OnAdventure
Asociația Sport la Orice Vârstă
Asociația HaicuBicla
Asociația Roșu Aprins
Asociația Go4Fun Romania
Asociația People for Sport

Persoanele care susțin demersul:
Florin Stoican – președintele Parcului Natural Văcărești
Alex Gavan – alpinist și activist de mediu
Allen Coliban – senator
Tudor Pop – deputat
Cătălin Doscaș – jurnalist
Ion Marian – City Manager Tunari
Anghel Mihai – Consilier Local Snagov
Daniel Sărdan – specialist de mediu și organizator Prima Evadare
Dan Mazilu – Editor Freerider
Theodor Manolache
Ion Gruea
Emma Alina Brahas
Florian Răducanu
Silvia Moroșanu
Petru Calni Pantea
Ana Maria Ranta
Mihai Cătălin Anton
Oana Soare
Marius Toderică
Iuliana Ionescu
Narcis Costache
Cristian Schnider
Mihaela Lungu
Eugen Pluti
Cristian Crângașu Brencea
Irina Cantacuzu
Ion Niță
Radu Eminian Ghenuche
Eduard Oprea
Marius Neacșa
Gabriela Poiană
Ștefan Dragoș Baciu
Ilioiu Dragoș
Dragoș Svincu
Constantin Turmac
Daniel Dragomir
Ionuț Maftei
Mircea Alexandru
Mihai Deneș
Cătălina Cătescu
Oana Soare
Doru Oprea