Oslo a încheiat 2019 cu doar o victimă a traficului rutier

Oslo a încheiat 2019 cu doar o victimă a traficului rutier

Accident rutier, o expresie care s-a auzit tot mai rar în 2019 în Norvegia. 2019 a însemnat anul premierelor la nivelul accidentelor rutiere pentru Norvegia.

Un raport al autorităților din Oslo arată că în anul 2019 o singură persoană a decedat ca urmare a unui accident rutier. O altă cifră oficială ne arată că nu a fost înregistrată nicio victimă cu vârsta sub 16 ani pe niciuna din rutele din Norvegia.

Vom da timpul înapoi ca să vedem cum au reușit norvegienii acest rezultat. În anul 2002, guvernul norvegian a introdus “Vision Zero”, ca parte din programul lor de transport național pentru perioada 2018-2029. Vision Zero stă la baza tuturor demersurilor de siguranță în trafic luate în Norvegia și dorește să stabilească un sistem de transport sigur, în care să nu existe din cauza accidentelor rutiere decese sau persoane cu leziuni grave.

Printre măsurile luate de administrația orașului Oslo s-a aflat stabilirea de piste de biciclete bine conectate între ele. Scopul lor este de a încuraja cetățenii să folosească bicicleta ca mijloc de transport, în detrimentul mașinii.

https://www.independent.co.uk/topic/road-deaths

Vision Zero este o abordare adoptată și de state membre ale Uniunii Europene. Printre acestea se află și Marea Britanie. Sadiq Khan, primarul Londrei, își dorește ca 80% din călătoriile londoneze să fie car-free până în anul 2041. Aceasta face parte din strategia de transport a orașului, în linie cu Vision Zero. Strategia londoneză poate fi consultată aici.

Din păcate, țara noastră e departe de asemena rezultate. Autoritățile mai degrabă încurajează poluarea și aglomerația. În aceeași ordine de idei, țara noastră ocupă un loc rușinos la capitolul accident rutier și nesiguranță în trafic.

România, una din țările cele mai periculoase dpdv al numărului de victime rezultate din accidentele rutiere
Sursa: The Independent

Sperăm că 2020 va aduce siguranță rutieră și la noi. Ne dorim ca măsurile de decongestionare a traficului să aibă rezultate vizibile. Legătura dintre calitatea aerului respirat și trafic este una știută. Oare ce le mai oprește pe autorități să ia măsuri? Până la urmă, cu toții respirăm același aer și stăm în același trafic rutier.

HaicuBicla la Gărâna Jazz Festival! Bicicliștilor le place jazzul.

HaicuBicla te trimite la Gărâna Jazz Festival. Tot ce trebuie să faci este să intri aici, pe pagina HcB de Facebook și să îi dai tag într-un comentariu celui sau celei cu care îți dorești să ajungi la Gărâna Jazz Festival. Luni 1 iulie vom anunța câștigătorii celor două abonamente duble la festival pe pagina de Facebook HaicuBicla. Cu bița exclusiv sau cu bița și cu trenul sau cu ce alte combinații îți pot veni prin minte, dar musai și cu bița! Pe scurt, cam acesta ar fi îndemnul HaicuBicla pentru Gărâna Jazz Festival, iar în acest articol vei descoperi de ce susținem aceasta.

Gărâna Jazz Festival a ajuns anul acesta la ediția XXIII și este genul acela de festival cunoscut la nivel internațional de finii cunoscători ai genului. Anul acesta va avea loc în perioada 11-14 iulie, în satul care a dat numele festivalului, Gărâna, sau Wolfsberg, pentru vorbitorii de limbă germană, din județul Caraș-Severin.

Ediția XXIII, 11-14 iulie 2019, Gărâna Jazz Festival
Ediția XXIII, 11-14 iulie 2019, Gărâna Jazz Festival

Există peste 40 de trasee de MTB (unele și pentru cursiere) în zona Banatului Montan, iar organizatorii festivalului au făcut o selecție de trasee ce pot fi realizate cu ușurință de vizitatorii Gărâna.

Opt trasee cu grad de dificultate ușor sau mediu

  1. Brebu Nou – asfalt Semenic – platoul Semenic – Brebu Nou. 41 de km care urmăresc în principal unul dintre traseele celui mai vechi maraton de MTB din România 🙂 – Banat Mountain Bike Maraton. Un circuit care poate fi parcurs în ambele sensuri şi are toate ingredientele de succes pentru o tură de MTB reuşită. Traseul te poartă la 1000 m altitudine peste dealurile golaşe şi însorite, prin pădurile dese către Semenic, prin rezervaţia naturală Izvoarele Nerei, pe malul lacului Trei Ape şi prin localităţile Weidenthal (Brebu Nou) şi Wolfsberg (Gărâna) – viteză, tehnică, determinare, peisaje frumoase, tradiţii şi cultură locală, locuri unice, perfecte pentru o vacanţă sau pentru câteva zile libere.

2. Brebu Nou – dealul Văcuței – lacul Trei Ape – pasul Prislop – Gărâna – Brebu Nou. Un circuit uşor, cursiv, la poalele munţilor Semenic. Cele două sate, Weidenthal (Brebu Nou) şi Wolfsberg (Gărâna), localităţi întemeiate de pemi, etnici de origine germană, la 1830, care au fost părăsite cu timpul şi s-au transformat acum în adevărate sate de vacanţă. Arhitectura este cea care dă locului un aer special. Toate casele sunt văruite în alb, iar ramele ferestrelor sunt vopsite în verde – tradiţie de pe vremea pemilor.

3. Brebu Nou – poiana Rădcoasă – Semenic – Gărâna – Brebu Nou. Dacă vorbeşti de mountain biking pe Semenic şi la Gărîna vorbeşti de Banat Mountain Bike Maraton, un eveniment devenit deja tradiţie şi care adună în fiecare an sute de MTBiști, doritori de adrenalină care caută poteci şi drumuri forestiere cu peisaje deosebite. 90% din acest traseu este de fapt cel mai popular traseu de la Banat Mountainbike Maraton, un traseu care te poartă pe malul lacului Trei Ape, străbate codrii seculari din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, urcă pe platoul Semenicului şi coboară pe poteci excelente în satele de la 1000 m altitudine, Gărîna şi Brebu Nou.

4. Lacul Gozna – culmea Certej – cantonul forestier Poiana Bichi – lacul Secu – lacul Breazova – lacul Gozna. 40 de km de MTB peste înălţimile Certejului şi pe valea Bârzavei. Traseul te duce în locuri unde activitatea industrială din munţii Banatului a influenţat ireversibil viaţa pe aceste meleaguri şi a rămas o moştenire de valoare care trebuie promovată. Lacurile Gozna, Secu sau Breazova sunt excelente pentru relaxare, iar localităţile Cuptoare şi Secu poartă semnele începuturilor industriei grele în Banat. Solicitant dar şi pitoresc, purtându-te pe drumuri forestiere sau poteci, coborâri în forţă, urcări provocatoare sau calm şi relaxare în urcare prin valea umbroasă a Bârzavei, traseul este excelent pentru o zi plină.

5. Groposu – cantonul forestier Talva Campului – Lindenfeld – varful Nemanu Mare – lacul Breazova – lacul Gozna. O tură excelentă cu de toate: locuri încărcate de istorie, minunăţiile si sălbăticia naturii şi moştenirea industrială ce a îmbogăţit aceste locuri. De la Lindenfeld către vârful Nemanu Mare (1.122 m alt.) spre culmile domoale ale Gărânei. Drumuri excelente pentru MTB pe un traseu mediu care te poartă în locuri minunate. Satul Lindenfeld întemeiat de etnici germani pe culmile golaşe ale dealurilor de pe cumpăna apelor din Munţii Semenic este acum părăsit, iar ruinele clădirilor transmit o stare de melancolie. Peisajul ce se deschide spre valea Timişului este impresionant. Ne întoarcem la Văliug în coborâre dură, care te face să închei ziua cu un zâmbet larg. Acum, după 54 de km, meriţi o bere pe terasele de pe malul lacului şi o baie în lacul Gozna. 🙂

6. Lacul Gozna – lacul Breazova – valea Crainicului – lacul Secu – satul Secu – crucea Văliug – Lacul Gozna. Indiferent de sensul ales pentru acest traseu, spectacolul naturii este minunat şi tura de mountain biking este completă. O provocare pentru începători şi o tură plăcută pentru cei cu experienţă. Acest circuit uneşte cele trei lacuri construite pe râul Bârzava şi trece prin satele Cuptoare şi Secu, sate întemeiate de etnici germani acum două secole. În jurul lacului Gozna, apoi prin văi umbrite şi peste culmi însorite, pe drumuri forestiere şi poteci, traseul este foarte frumos, perfect pentru o zi de mountain biking relaxantă.

7. Lacul Gozna – Coșava – Semenic – lacul Gozna. Traseul începe în urcare iniţial uşoară până la Vila Klaus, iar apoi accentuată, dar totuşi plăcută. Drumul de piatră construit acum două secole pentru scopuri industriale ne poartă prin păduri bătrâne şi poieni luminoase până la cantonul forestier Coşava Apelor. Aici se află tunelurile pentru aducţiunile de apă ce transportă apa din bazinul râului Nera spre cel al Bârzavei, o măiestrie a hidrologilor de acum 150 de ani. De la Coşava continuăm către platoul Semenicului aflat la 1.400 m altitudine. Semenicul este marele platou înalt acoperit de pajişti pe ale căror întindere netedă sau uşor vălurită se ridică grămezi de stâncărie cenuşie. Este înconjurat de păduri din care apele şiroiesc abundent în toate direcţiile şi formează văi frumoase. Aici, single trail-urile sunt la ele acasă :D, coborâri rapide către Văliug care te ţin cu sufletul la gură.

8. Lacul Gozna – cantonul forestier Poiana Bichi – peștera Comarnic – poiana Betii – lacul Gozna. Din zona lacului Gozna, pornim în acest circuit pe care putem să-l parcurgem în ambele sensuri. Sensul descris începe pe drumul asfaltat către oraşul Reşiţa şi ajungem la cantonul forestier Poiana Bichi intrăm pe drumul de macadam spre cantonul forestier Padina Seacă pe lângă fostul terasament de cale ferată montană ce a fost săpat pe versanţii calcaroşi între Cuptoare şi Mărghitaş. Deşi acum calea ferată este părăsită, putem traversa cu bicicleta o parte din tunelurile răcoroase prin care acum 100 de ani trecea trenul.

Trei trasee de MTB cu grad de dificultate ridicat

1. Brebu Nou – Tâlva Negranița – Mehadica – Verendin – poiana Rădcoasă – Brebu Nou. Circuitul de 73 de km se recomandă a se realiza în sensul Brebu Nou – Tâlva Negraniţa – Mehadica – Verendin – poiana Şara – Brebu Nou. Coborâm de la înălţimea culmilor unde primii nemţi au întemeiat localităţi, către satele româneşti în care s-au dus lupte pentru păstrarea identităţii şi tradiţiilor româneşti. Coborârea din pădurile Munţilor Semenic se face pe drumuri forestiere de pe care intrăm apoi prin livezile pline de fructe până la Mehadica. De la Mehadica la Verendin ajungem într-o urcare uşoară în care ai parte de peisaje impresionante către dealurile Domaşnei şi Munţii Ţarcu. Urcarea către poiana Şara (Rădcoasa) îţi pune la încercare condiţia fizică însă coborârea spre lacul Trei Ape care urmează te binedispune şi te face să uiţi de efortul depus.

2. Brebu Nou – valea Goleț – Goleț – Slatina Timiș – dealul Văcuței – Brebu Nou. Circuitul Brebu Nou – Goleţ – Slatina Timiş – Brebu Nou ne duce de la 1000 metri altitudine, de la izvoarele râului Timiş, spre valea sa la 250 metri altitudine. Apoi ne întoarce prin poieni lungi şi scăldate de soare la izvoarele celui mai mare râu din Banat. La început, traseul coboară de pe colinele din zona Gărîna în valea Goleţului şi urmează râul o bună bucată. Mai apoi, urcă pe culmile de la Fereuca şi continuă în coborâre pe coama dealului până în satul Goleţ. Din Goleţ pornim spre Saltina Timiş în urcare uşoară pe lângă râul Timiş şi apoi urmează adevărata provocare: urcarea spre lacul Trei Ape, aproximativ 800 de metri diferenţă de nivel pe o distanţă de 15 km.

3. Lacul Gozna – Semenic – Gărâna – vârful Cuca – lacul Breazova – lacul Gozna. Acest circuit de 53 de km te poartă pe coama Munţilor Semenic. Înainte să coborâm către Coşava Apelor schimbăm direcţia spre nord şi suntem deja pe coama Semenicului. Traversam Poiana Alibeg şi urcăm în platoul Semenicului pe care îl traversăm în întregime. Din Semenic, începem o coborâre fantastică până la Gărîna, pe traseul turistic bandă albastră. După o bere la Gărâna, traversăm tot satul şi urcăm spre dealurile de poveste ce înconjoară satul. Mergem spre Vârful Cuca, un punct de belvedere fantastic, o lecţie de geografie despre Munţii Semenic. De aici, coborârea este într-adevar „aspră”. Frânele şi tehnica sunt esenţiale pentru a rămâne în şa, dar e ceva ce sigur te va face să te simţi fericit. Jos, pe lângă râul Bârzava, urcăm lejer către Văliug unde ajungem şi la finalul acestei ture.

Mai multe informații despre traseele de bicicletă, precum și hărțile de traseu găsiți pe http://muntii-nostri.ro și http://www.banatul-montan.ro. O hartă cu trasee ciclo-turistice poate fi comandată de aici.

Programul muzical al ediției din 2019 a festivalului este:

Joi 11 iulie
• Jan Garbarek Group feat. Trilok Gurtu (Norvegia, India)

Vinei 12 iulie
• Trygve Seim Quartet (Norvegia)
• Mathisen – Robin – Borlai (Norvegia, Italia, Ungaria)
• Giovanni Guidi Quintet [João Lobo, Francesco Bearzatti, Roberto Cecchetto, Thomas Morgan]

Sâmbătă 13 iulie
• Lars Danielsson & Paolo Fresu (Suedia, Italia)
• Renaud Garcia-Fons & Dorantes (Franța, Spania)
• Grégory Privat Trio (Franța)
• Jacky Terrasson Trio (Franța, S.U.A.)

Duminică 14 iulie
• Moshulu [Jeff Berlin, Dennis Chambers, David Sancious, Oz Noy]
• John Surman Trio (Marea Britanie)

Concurs HaicuBicla la Gărâna Jazz Festival 2019
Concurs HaicuBicla la Gărâna Jazz Festival 2019

Dacă toate cele mai de sus te-au convins să-ți iei bicla și cel mai bun prieten la ediția din acest an a festivalului Gărâna Jazz Festival, poate zeii random.org vor avea gânduri bune cu tine și vei fi câțștigătorul unuia dintre cele două abonamente duble la festival. Tot ce trebuie să faci este să intri aici, pe pagina noastră de Facebook și să urmezi instrucținuile. Luni 1 iulie vom face extragerea și anunța câștigătorii pe pagina de Facebook HaicuBicla.

Parada Micilor Bicicliști a ajuns la ediția a V-a

Parada Micilor Bicicliști este forma prin care este marcată ziua Mondială a Bicicletei. Astfel, micii bicicliști de azi pot învăța să pedaleze pentru un viitor mai verde, la această paradă dedicată lor, paradă ce a a ajuns la ediția cu numărul cinci.

Evenimentul va avea loc sâmbătă 8 iunie și va cuprinde multe jocuri și activități, atât pentru copiii între 3 și 18 ani, cât și pentru echipele formate din copii și adulți pe bicicletă. Evenimentul are și o latură practică. Astfel, cei mici vor fi ajutați să înțeleagă și să învețe câteva reguli de siguranță ce trebuie respectate în timpul biciclitului, cum să manevreaze bicicleta printre obstacole și mai ales, cum să pedaleze în grup. Toate aceste activități vor fi bifate în Brevetul Micului Biciclist, brevet pe care fiecare participant îl va avea în kitul de înscriere, alături de biletul la tombolă. Participarea este gratuită, iar înscrierea se face aici.

Brevetul Micului Biciclist

Copiii care nu au împlinit încă 14 ani, trebuie să fie însoțiți de cel puțin un adult (biciclist sau pieton) și este recomandat să fie echipați cu cască de biciclist, iar bicicleta să aibă sonerie.

Parada Micilor Bicicliști este singurul eveniment dedicat micilor pasionați de pedalat. Este organizată de Federația Bicicliștilor din România, prin Asociația GO4FUN, în parteneriat cu Primăria Municipiului București, prin Proedus. Evenimentul va avea loc sâmbătă 8 Iunie 2019, începând cu orele 10.00, în București, în Piața Contituției. Traficul rutier va fi blocat, copiii putând să pedaleze în voie până la Piața Unirii. Startul paradei este anunțat pentru ora 12:30.

Cei interesați să dea o mână de ajutor ca voluntari sunt rugați să se înscrie aici. Mulțumim din toate spițele!

10 ani de SkirtBike

SkirtBike 10 ani

Vă vine a crede sau nu, dar s-au făut 10 ani de SkirtBike. Ce înseamnă aceasta? Simplu: peste 25,000 de doamne și domnișoarea care pedalează în peste 20 de orașe din țară. Altfel spus, de 10 ani deja, fetele pe biciclete își doresc un oraș verde pentru oameni și mai puține mașini. Sunt 10 ani de când doamnele și domnișoarele au ales bicicleta ca mijloc de transport. Toate acestea deoarece pe două roți se schimbă mentalitățile.

Duminică 9 iunie, începând cu orele 16.00, la Palatul Copiilor din București se dă startul celei mai elegante parade pe două roți.

Parada SkirtBike

Parada va incepe la ora 17.00 și se va desfășura pe traseul: Parcul Lumea Copiilor – Bvd. Tineretului – Bvd. Dimitrie Cantemir – Bvd. Unirii – Piaţa Alba Iulia – Bvd. Burebista – Calea Dudeşti – Bvd. Octavian Goga – Splaiul Unirii – Şos. Mihai Bravu – Calea Văcăreşti – Bvd. Tineretului – Parcul Lumea Copiilor.

În cadrul Paradei SkirtBike vor avea loc o serie de activări dedicate biciclistelor susținute de partenerii evenimentului. 

Lucrurile bune nu se opresc aici! Anul acesta, parada SkirtBike va avea loc și în alte 19 orașe: Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Botosani, Brașov, București, Craiova, Constanța, Deva, Drobeta Turnu Severin, Galați, Hunedoara, Iași, Miercurea-Ciuc, Oradea, Sighetul Marmatiei, Suceava, Târgu Mureș.

Parteneri: Primaria Sector 4.

Sponsori: Biciclete Pegas, Nestlé Fitness, CCC Shoes & Bags România, Aqua Carpatica, MiniPrix.

Parteneri media: Radio TANĂNANA,  Revista Tango, FreeRider.ro, Hai cu Bicla, Active News, Revista Atelierul, Bucharest Style.

Infrastructura de biciclete, adevăr sau provocare

Infrastructura de biciclete nu reprezintă câtuși de puțin un moft, ci o necesitate care aduce beneficii participanților la trafic. Ca de pildă: creșterea siguranței participanților la trafic, încurajarea mersului cu bicicleta și contribuția la scăderea gradului de poluare. Este modul prin care autoritățile pot arăta că se gândesc la cetățeni, indiferent că aceștia sunt pietoni, automobiliști sau bicicliști.

Pistele nu trebuie musai să fie legate de marile bulevarde și trotuare, aceasta fiind capcana în care edilii și guvernanții noștri se tot încăpățânează să cadă în ciuda tuturor demersurilor asociațiilor de bicicliști. Bucureștiul a fost folosit ca un laborator de experimente, cobaii fiind pietonii, bicicliștii și șoferii auto. Probabil îți mai amintești cum au fost trasate liniile galbene pe trotuare, pentru ca ulterior poliția rutieră (pe bună dreptate) să spună că acelea sunt piste ilegale. Toate acestea în urma unor studii de fezabilitate. Pe banii noștri.

În ziua cu Conferințele Sfântul Pedalie „Infrastructura de biciclete, adevăr sau provocare”, a apărut în presă informația că vor fi construiți 48 de km de pistă. Propunerile de trasee sunt pe bulevarde aglomerate care îi pot face pe bicicliști să renunțe la mersul cu bicicleta.
Traseul 1: P-ța Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – Str.Nicolae Caramfil – Șos. Pipera – Piața Presei Libere – Șos kiseleff – Bd. Constantin Prezan 
Traseul 2: P-ța Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Șos. Ștefan cel Mare – Șos. Mihai Bravu 
Traseul 3: Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenței – Bd. Națiunile Unite 
Traseul 4: Bd. Libertății – Piața Constituției – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Național.

La câteva ore după apariția știrii, am văzut imagini cu infrastructura de 600 km de pistă de biciclete din Coreea. În plus, ne-a fost prezentată de către un biciclist pasionat de hărți ideea unei piste de biciclete. Pista are 3,5 km și leagă Obor de Pipera. Departe de aglomerația urbană, pe o fostă cale ferată. Cu puțină voință politică acest lucru s-ar putea întâmpla. Acest exemplu nu este unul singular. Bucureștiul are o comoară de piste ce ar lega zonele mărginașe între ele și de centru. Și chiar de salba de lacuri a capitalei. Exemplele continuă și cu zonele rurale din Ilfov. Practic, o adevărată rețea de piste, cum vedem și la alții, având cea mai importantă calitate: sunt sigure.

La Conferințele Sfântul Pedalie, i-am avut invitați pe Silvia Dinu și Vlad Grigore de la 2 Bikes Odyssey, pe Florian Keiper de la Not Without my bike și pe Alex Pleșa care ne-a prezentat ideea de pistă pe o cale ferată dezafectată.

Silvia și Vlad au plecat pe biciclete pe Drumul Mătăsii, pe ruta: Bulgaria, Turcia, Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan și Kîrgîzstan. Întrucât nu au obținut vizele de China, au luat un zbor până în Coreea. Au ajuns apoi și în Japonia, pentru a o pedala.

Traseul gândit inițial

În cifre, expediția lor a însemnat următoarele: 8 luni, adică 10.036 km pedalați, cu o diferență de nivel 131.475 m. La capitolul pene, Silvia a avut 2, iar Vlad 0. Silvia a pierdut 1 cârlig de prindere la cobul din față și alte 4 șuruburi de prindere la coburile spate. Vlad a rupt 2 spițe la roata spate și amândoi și-au schimbat lanțurile bicicletelor la 8.500 km.

Frânturi de drum, de pe pistele de biciclete pe care au pedalat Silvia și Vlad de la 2 Bikes Odyssesy. Un soi de premiu după drumurile de pământ din Asia Centrală.

Florian Keiper, biciclistul german venit cu bicicleta de la Berlin, ne-a povestit despre acțiunile asociației din care face parte. Ne-a arătat imagini de la petrererile pe care le organizează pentru comunitatea de bicicliști de la Berlin. Am văzut un montaj cu Goldsprints și cu întreceri cu biciclete ciudate. De la el am aflat și de CarEXIT, al cărui clip te invit să-l urmărești:

CarEXIT

În privat, Florian ne-a povestit că nu s-a simțit primit cum se cuvine, ca biciclist. Aceasta apropos de drumurile pe care a mers de la intrarea în țară pe la Galați, până la București. În București, a rămas surprins de cât de neprietenos poate fi orașul cu pietonii și bicicliștii. Ne-a mai zis că a observat și cât de înalte sunt bordurile.

Cel mai așteptat moment a fost prezentarea lui Alex Pleșa, despre pista de biciclete de pe fosta cale ferată. O pistă ce ar lega zona Obor de Pipera în 10 minute de mers cu bicicleta, în ritm de plimbare. În video de mai jos poți urmări un filmuleț cu locurile pe unde ar trece acea pistă. Să te asiguri că la minutul 03:07 ai sunetul pornit.

Dovada că putem avea în București piste de biciclete separate de bulevarde
Un slide al prezentării lui Alex mai mult decât sugestiv

Vestea bună este că printre invitați s-a aflat și consilierul general Raluca Teodor. Aceasta lucrează de luni bune să pună bazele implementării acestei piste. Ne-a explicat ce a făcut până în prezent și speră să revină cu vești în circa o lună și jumătate. O altă veste la fel de bună este că bicicliștii au fost încântați de idee și s-au oferit să ajute. Un alt exemplu că societatea civilă și politicul pot colabora dacă există voință. Vom reveni pe subiectul acestei piste imediat ce vom primi noutăți.

La final am organizat o tombolă. Premiile fiind: lumini de la Gaciron România, bilete la 3 Smoked Olives Festival, o gamelă de la Not Without My Bike și sonerii oferite de HaicuBicla.

Conferințele Sfântul Pedalie au debutat în 2014 cu Primul Milion de Km înregistrați de membri Clubul HaicuBicla de pe Strava. Am continuat cu Retrospectiva de Șosea 2014, Portret de biciclist și Fete pe biciclete.