Tăierea pădurilor din Bucureşti şi Ilfov trebuie oprită, iar pădurile să devină arii protejate

Salvați Codrii Vlăsiei

Mai multe asociaţii de mediu îi cer ministrului Mediului ca tăierea pădurilor din Bucureşti şi Ilfov să fie oprită şi să creeze Parcul Natural Codrii Vlăsiei, respectivele păduri devenind arii protejate.

Din păcate, de ceva timp potecile sunt arate, cicliştii aflându-se în imposibilitatea de a practica sport în aer liber, în mod profesionist sau de petrecere a timpului liber, în pădurile din nordul capitalei.

De aceea, e timpul să ne implicăm pentru salvarea pădurilor și potecilor care au mai rămas din Codrii Vlăsiei, monument natural și istoric.

Pentru cei care doresc să se implice sau să afle noutăți cu privire la cauză a fost creat grupul civic (de Facebook) Salvati Codrii Vlasiei. Misiunea acestui grup este de a proteja pădurile din București și lfov, transformarea acestora din păduri de producție cu tăieri majore, în păduri de protecție, cu funcții sociale si de mediu. Grupul își mai propune transformarea pădurilor respective în arii naturale protejate care să poată fi vizitate și în care copiii, dar și adulții, să învețe ce este natura. În plus, pădurea să ne poată oferi aer curat și restul benefiicilor deja bine-știute și despre am mai scris la începutul acestui an, aici:

  • Pădurile reprezintă un filtru natural de purificare a atmosferei;
  • Pădurile sunt ca o perdea naturală care ne apără de forța vânturilor, de praful purtat de acestea sau de zăpada viscolită. Dacă pădurea nu ar fi fost tăiată pentru ansamblurile rezidențiale apărute, accesul pe DN1 în București de acum câțiva ani (DN1 fiind drum de importanță națională, strategic, care leagă orașul inclusiv de aeroport) nu ar fi fost blocat pentru prima dată în istoria DN1 de după bombardamentele din timpul celui de-al doilea Război Mondial, de data aceasta din cauza zăpezii viscolite;
  • Pădurile sunt surse de aer curat;
  • Pădurile permit reglarea circuitului hidrologic, încetinirea scurgerii precipitaţiilor, prin resorbţia apei în adâncimea solului. Astfel sunt reîncărcate apele subterane.

Primul demers al grupului este scrisoarea de mai jos și pe care vă invităm să o trimiteți și voi mai departe la adresa petitii@mmediu.ro.

De asemenea, dacă doriți să figurați printre susținători, vă rugăm să completați acest formular simplu.

——————————————————————————————————————————–

Către: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

În atenţia: Domnului Costel ALEXE – MINISTRU 

Spre ştiinţă: Domnului Gelu PUIU – SECRETAR DE STAT

Domnului Teodor ȚIGAN – Director General RNP – Romsilva

 

Referitor la: Situaţia gestionării pădurilor din zona București – Ilfov

 

Stimate domnule Ministru,

Având în vedere dorinţa comunităților din Ilfov şi București de a păstra pădurile în special pentru agrement, importanța lor pentru sănătate, scopul social, asigurarea echilibrului ecologic, protecția habitatelor și speciilor și pentru asigurarea funcțiilor de recreere, vă solicităm să dispuneți măsurile necesare pentru reîncadrarea acestor păduri în Grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție, așa cum este funcția lor reală.

În luna ianuarie a acestui an, aţi declarat că pădurile din jurul Bucureştiului vor fi scoase din producție și introduse în protecţie până în luna martie. Din păcate până în prezent, la 6 luni de la declarație, acest lucru nu a avut loc.  Dimpotrivă, situaţia s-a degradat, cu tăieri în ritm accelerat și chiar cu distrugerea potecilor. Sub diferite forme şi cu justificări diverse, se taie în Pădurea Tunari, extensia Pădurii Băneasa, în pădurile dintre Baloteşti, Moara Vlasiei, în pădurile din Corbeanca, Valea Mocanului şi în Pădurea Snagov în care ar trebui extinsă rezervația naturală. De asemenea, s-au arat toate potecile din Pădurea Băneasa de două ori, distrugându-se potecile folosite de cetăţeni pentru a face mișcare în aer liber, precum şi poteca verde care leagă Bucureştiul de Snagov, astfel încât cicliştii nu mai pot ajunge în pădurile din nord. Toate aceste practici lipsite de justificare sunt măsuri vechi de hărţuire a comunităţilor, care au aceste păduri în componenţa localităţilor lor, sunt practic o pârghie care e folosită de diferiți administratori ai pădurii pentru obstrucţionarea iubitorilor de mişcare în aer liber de mai mulți ani.

În lumina celor de mai sus, ca urmare a ultimelor lucrări de tăiere și de distrugere a potecilor din păduri, vă informăm că a fost înființat grupul civic Salvați Codrii Vlăsiei, format din persoane fizice și persoane juridice, cu scopul de a întreprinde toate acțiunile necesare opririi abuzurilor și tăierilor agresive din aceste păduri istorice de mare importanță națională și locală și de a le desemna drept arii naturale protejate. În acest moment, ele sunt încadrate la păduri de producție în loc de protecţie. Considerăm că, în conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor, aprobate prin Ordinul MAPPM nr. 1652/2000, ele îndeplinesc criteriile pentru a fi încadrate în grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție. Ştim că toate pădurile din UP II Băneasa, în suprafaţă de 437,45 ha, au fost încadrate în Grupa I – păduri cu funcţii special de protecţie, categoria 4A – Arborete constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaţionale (T.II), dar dorim ca întreg arealul forestier din Bucureşti şi Ilfov să fie încadrat în această grupă.

Pentru a veni în sprijinul comunităţilor, vă supunem atenţiei următoarele măsuri, pe care considerăm că autorităţile cu atribuţii în domeniu, locale şi centrale, trebuie să le pună în aplicare de urgenţă:

  1. Stoparea tăierilor pădurilor din Bucureşti şi Ilfov și reîncadrarea lor în categoria pădurilor cu funcții speciale de protecție, așa cum ar trebui să fie de fapt și cum aţi susţinut şi dumneavoastră si cum e prevazut in legislatia de specialitate.
  2. Crearea unei categorii de păduri urbane și periurbane, în care să fie încadrate pădurile din apropierea marilor aglomerări urbane, al căror scop principal să fie cel recreativ, educativ, de petrecere a timpului liber în natură într-un mod sănătos, de asigurare a microclimatului sănătos pentru orașe și în care să fie permise numai intervenții de înlăturare a unor pericole pentru vizitatori.  
  3. Crearea Parcului Natural Codrii Vlăsiei şi conectarea ariilor protejate existente, a pădurilor și lacurilor prin coridoare verzi şi prin trasee turistice, poteci pietonale şi de bicicletă neasfaltate.
  4. Introducerea în legislaţia specifică a obligaţiei de a organiza dezbatere publică pentru orice intervenţie de tăiere, cu participarea societăţii civile, a comunităţii şi a factorilor interesaţi, așa cum ar trebui să se întâmple într-o administrare transparentă şi după cum standardul internațional FSC obligă Romsilva să o facă, dar nu se întâmplă.
  5. Interzicerea distrugerii potecilor folosite pentru agrement şi a traseelor care leagă diferite sate, mânastiri, palate şi zone turistice si naturale din București și Ilfov. Potecile sunt protejate si utile pentru accesul și intervenția în caz de incendiu, după cum este specificat şi în regulamentele ISU şi normele tehnice silvice.
  6. Menţinerea și declararea drumurilor de lângă lacuri şi a potecilor şi drumurilor din pădure ca fiind căi de acces public de agrement pietonal sau cu bicicleta, cu interzicerea accesului motorizat.

Politica europeană actuală prin Pactul Ecologic European, semnat și de România, reconfirmă rolul important al pădurii și biodiversității urbane și periurbane în combaterea efectelor crizei generată de schimbările climatice. Aceste păduri sunt mult mai valoroase din perspectiva asigurării serviciilor ecosistemice decât din cea a exploatării lemnului.  

De aceea, trebuie să ieşim din paradigma exploatării ieftine a acestei resurse valoroase, din paradigma tăiatului ieftin și barbar al pădurii ca să o punem pe foc și să ne aliniem cerințelor și dezideratelor europene și, mai ales, dorinţelor comunității locale. 

Mai precizăm ca aceste păduri sunt certificate FSC, standard internațional obținut de Romsilva, care prevede obligația de a consulta comunitățile locale cu privire la modul lor de gestionare, cât și de a asigura liberul lor acces în pădure. Tot acest standard stipulează identificarea și protejarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare din perspectivă culturală, ecologică, economică sau religioasă deosebită, identificate în colaborare cu populaţia locală. Standardul FSC mai prevede că planul de management (amenajamentul silvic) trebuie să fie public și dezbătut public, ceea ce până în prezent nu s-a întâmplat.

Bazându-ne pe buna credinţă şi profesionalismul dvs., pe faptul că vă veți duce la îndeplinire promisiunea, sperăm că veţi răspunde solicitărilor exprimate prin prezenta scrisoare, nu numai textual, ci şi practic, astfel încât, atât comunitatea afectată, cât şi autorităţile implicate să beneficieze deopotrivă de ceea ce mai pot oferi pădurile încă rămase în picioare în apropierea celei mai mari aglomerări urbane a României. Totodată ne manifestăm disponibilitatea de a vă sprijini voluntar în orice iniţiativă care va contribui la soluţionarea urgentă a problemelor semnalate şi de a discuta aceste aspecte punctuale nerezolvate, astfel încât să asigurăm împreună un drept garantat prin Constituția României – dreptul la un mediu sănătos,
aşa cum prevede Art. 35:
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

 

Cu stimă,

Organizațiile care susțin demersul
(până în acest moment)

Comunitatea locuitorilor din Tunari
Asociația Cetățean Balotești
Fundația Snagov
Fundația EcoCivica
Grupul Civic Salvați Codrii Vlăsiei
Asociatia Kogayon
Clubul Alpin Român
Asociația Grupul de Mediu Tunari
Edenland Park
Primăria Tunari
Asociația NoMad Multisport
Asociația Alergăm de Plăcere
Asociația CarpatBike
Comunitatea Locală Plus Snagov
Asociația OnAdventure
Asociația Sport la Orice Vârstă
Asociația HaicuBicla
Asociația Roșu Aprins
Asociația Go4Fun Romania
Asociația People for Sport

Persoanele care susțin demersul:
Florin Stoican – președintele Parcului Natural Văcărești
Alex Gavan – alpinist și activist de mediu
Allen Coliban – senator
Tudor Pop – deputat
Cătălin Doscaș – jurnalist
Ion Marian – City Manager Tunari
Anghel Mihai – Consilier Local Snagov
Daniel Sărdan – specialist de mediu și organizator Prima Evadare
Dan Mazilu – Editor Freerider
Theodor Manolache
Ion Gruea
Emma Alina Brahas
Florian Răducanu
Silvia Moroșanu
Petru Calni Pantea
Ana Maria Ranta
Mihai Cătălin Anton
Oana Soare
Marius Toderică
Iuliana Ionescu
Narcis Costache
Cristian Schnider
Mihaela Lungu
Eugen Pluti
Cristian Crângașu Brencea
Irina Cantacuzu
Ion Niță
Radu Eminian Ghenuche
Eduard Oprea
Marius Neacșa
Gabriela Poiană
Ștefan Dragoș Baciu
Ilioiu Dragoș
Dragoș Svincu
Constantin Turmac
Daniel Dragomir
Ionuț Maftei
Mircea Alexandru
Mihai Deneș
Cătălina Cătescu
Oana Soare
Doru Oprea

Pe 3 iunie, ziua internațională a bicicletei, Legea Bicicletei ajunge în Parlament

Legea Bicicletei

Legea Bicicletei ajunge în Parlament, de Ziua Internațională a Bicicletei, pe 3 iunie. Această lege este o inițiativă parlamentară transpartinică în parteneriat cu societatea civilă.

Grupul de lucru transpartinic a fost înființat în Parlamentul României în 2017 pentru elaborarea unei legislații favorabile bicicletei, anunță lansarea inițiativei legislative „Legea Bicicletei”, în parteneriat cu cele peste 50 de ONG-uri ce au propus încă din toamna anului 2016 inițierea acestui proiect legislativ.

În forma anunțată, Legea Bicicletei stabilește principii și conține măsuri adecvate de promovare a utilizării bicicletei, pe mai multe planuri, în principal legislativ și instituțional, într-un mod coerent și integrat.

Legea își propune să rezolve multiplele neajunsuri ale cadrului normativ actual, ca parte a efortului legislativ de încurajare a unei mobilități durabile, a unui sistem de transport mai puțin poluant și a unui stil de viață sănătos și modern, în concordanță cu bunele practici și tendințele la nivel european. Sintetizând, este un proiect menit să încurajeze folosirea bicicletei în scop utilitar, recreativ, turistic și sportiv.

Legea Bicicletei

De ziua Internațională a Bicicletei, ducem Legea Bicicletei în Parlament

Proiectul nu va înlocui actualele inițiative legislative pro-bicicletă aflate în diverse faze ale procedurilor parlamentare, ci le va corela și va oferi verigile lipsă, pentru a se ajunge la un cadru normativ coerent, favorabil dezvoltării circulației pe doua roți în scop utilitar, turistic, sportiv și recreativ. Actualele proiecte punctuale vor fi sprijinite deoarece au un rol important de conștientizare a importanței bicicletei, în
cadrul mai larg al promovării dezvoltării durabile.

Potrivit viitoarei legi, promovarea utilizării bicicletei va fi declarată obiectiv de interes public și se vor aduce modificări legislației rutiere, urbanistice, fiscale și din alte câteva domenii. Propunerea de act normativ va prevedea și adoptarea unei strategii naționale și a unui masterplan în acest sens.

Vor fi create elemente instituționale la nivelul autorităților centrale și locale care să permită coordonarea între autorități, atât în elaborarea măsurilor cât și în punerea lor în practică.

București, 27 mai 2020

Inițiatori:
Tudor-Rareş Pop – deputat USR
Carmen Moldoveanu – deputat PSD
Adriana Ana Săftoiu – deputat PNL
Attila Korodi – deputat UDMR

Lista de ONG-uri care susțin de principiu adoptarea unei LEGI A BICICLETEI:

  1. Federația Bicicliștilor din Romania (FBR)
  2. Asociația Green Revolution (AGR)
  3. Asociația HaicuBicla (HCB)
  4. Asociația Adevărații Veloprieteni (AV)
  5. Clubul De Cicloturism “Napoca” (CCN)
  6. Asociația GO4FUN (G4F)
  7. Clubul Sportiv Nomad Multisport (Nomad)
  8. Federația Română de Ciclism (FRC)
  9. Asociația Pro Bike Addiction (PBA)
  10. Comunitatea Bicicliștilor din București (CCB)
  11. Asociația Bike Works
  12. Clubul de Ciclism și Ecologie Iași bike
  13. Asociația „Bate Șaua să Priceapă Iapa”
  14. Asociația „Club Sportiv Tibiscus” (CST)
  15. Asociatia Producătorilor, Importatorilor și Comerciantilor de Biciclete din Romania
  16. Clubul Sportiv „Surmont Club”
  17. Asociația „Brașovul Pedalează”
  18. Asociația Turismverde
  19. Fundația Pentru Parteneriat
  20. Asociația Arin 
  21. Asociația Transilvania Verde
  22. Asociația Ecouri Verzi (AEV)
  23. Asociația „Tura în Natura” (ATINS)
  24. Fundația Comunitară Mureș
  25. Outhentic Cycling Romania
  26. Societatea Carpatină Ardeleana Satu Mare
  27. Fundația de Ecologie și Turism „Potaissa”
  28. Asociația De Ecoturism Din România (AER)
  29. Asociația Mioritics
  30. Clubul Sportiv „Clujul Pedalează”
  31. Asociația Siguranța Auto
  32. Fundația „Terra Mileniul III”
  33. Asociația „Visum” Pentru Educație și Cultură
  34. Asociația Pentru Dezvoltare Urbană
  35. Asociația „Viitor Plus”
  36. Asociația „Aproape de Natură”
  37. Asociația „Eco-Civica”
  38. Asociația „Harta Verde România”
  39. Asociația Pentru Mobilitate Metropolitană (AMM)
  40. Asociația „Neuer Weg”
  41. Asociația „Greenitiative”
  42. Asociația „Agent Green”
  43. Centrul Regional de Protecția Mediului România (REC)
  44. Asociația „Eco Assist”
  45. Asociația „Komunitas”
  46. Fundația Culturală „Roșia Montană”
  47. Centrul Pentru Politici Durabile ”Ecopolis
  48. Asociația „Salvati Dunărea și Delta”
  49. Asociația „Natura Transilvaniei”
  50. Asociația „Biosilva”
  51. Asociația „Colectiv S” 
  52. Fundația „Noi Orizonturi” 
  53. Asociația „Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință” 
  54. Fundația Comunitară București 

La ieșirea din starea de urgență, statele lumii pariază pe bicicletă și alte mijloace alternative de transport

Viitorul aparține bicicletei

Statele lumii pariază pe bicicletă și alte mijloace alternative de transport la ieșirea din starea de urgență. Acest lucru s-ar putea întâmpla și la noi dacă ne-am trimite punctul de vedere la propuneri.relaxare@ms.ro. Aceasta, deoarece Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a publicat sâmbătă 09 mai recomandările ce vor fi dispuse de instituții, odată cu ieșirea din starea de urgență și reluarea activității. Documentul este lansat în dezbatere publică, iar sugestiile pot fi trimise pe adresa de email amintită mai sus. Documentul poate fi consultat aici.

Ne-a atras atenția Anexa 8 întrucât în aceasta sunt prinse Regulile generale de organizare și desfășurare a transportului de persoane, împreună cu Regulile specifice de organizare și desfășurare a transportului de persoane pe categorii.

Dintre măsurile cu privire la transportul de persoane și la regulile de organizare, nu am regăsit nimic cu privire la încurajarea mersului pe jos, cu bicicleta și / sau trotineta.

Ca o paralelă, joi, Paola De Micheli, Ministra transporturilor din Italia a anunțat susținerea mersului cu bicicleta în perioada post covid 19 prin subvenționarea a 70% din contravaloarea unei biciclete, respectiv până la suma de 500 euro per bicicletă.

În aceeași ordine de idei, de încurajare a mersului cu bicicleta, în aceste vremuri noi în care se pune accentul pe distanțarea socială, Guvernul Marii Britanii a publicat ieri un comunicat prin care anunța încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta, printr-o investiție de 2 milioane lire sterline, având scopul de a detensiona transportul în comun.

În era post lockdown covid 19, UK pariază pe biciclete

Statele lumii pariază pe bicicletă și mersul pe jos la ieșirea din starea de criză, pentru a lua din presiunea asupra mijloacelor de transport în comun

Pe lângă mersul pe jos sau cu bicicleta, nici folosirea trotinetelor nu este uitată de autoritățile din afară.

Post lock down covid-19, mijloacele de transport alternativ sunt pariul autorităților

Post lock down covid-19, mijloacele de transport alternativ sunt pariul autorităților

Vom lăsa în continuare acele măsuri pe care le-am trimis săptămâna trecută administrației prezidențiale, guvernului și primăriei generale. Ne-am inspirat din ce am citit că fac deja alte state pentru sănătatea angajaților firmelor de transport, călătorilor, a comunităților din care fac parte. Deoarece măsurile INSP publicate ieri sunt în dezbatere publică, am trimis propunerile noastre și la adresa de e-mail propuneri.relaxare@ms.ro, ceea ce îți recomandăm și ție:

1. Creșterea spațiului pentru pietoni, bicicliști și trotinetiști, prin reîmpărțirea spațiului carosabil și al trotuarelor (lățirea trotuarelor și crearea de trotuare acolo unde nu sunt), în vederea încurajării mersului pe jos, cu bicicleta sau trotineta.

2. Încurajarea mersului pe jos, cu bicicleta sau trotineta prin calmarea traficului auto, astfel încât să scadă riscul de accidente din cauza vitezei cu care circulă autovehiculele prin orașe.

3. Creșterea siguranței din transportul în comun prin adaptarea acestuia la noile nevoi și prin respectarea unui program cu ore de sosire în stații (punctualitatea transportului în comun) pe o perioadă nedeterminată, până la dobândirea imunității și / sau găsirea unui tratament eficient pentru Covid-19.

În acest sens, reamintim că Magistrala 4 de metrou are afișajul nefuncțional după mai bine de 9 ani de la inaugurare liniei de metrou.

4. Obligativitatea montării de pereții despărțitori în autoturismele folosite ca taxi.

5. Obligativitatea montării de semnalistică cu privire la respectarea distanțării dintre persoane în gări, stațiile mijloacelor de transport în comun, metrou, peroane, dar și în interirorul mijloacelor de transport în comun și pe scaunele acestora / banchetele / vagoanele acestora. Această măsură este una imperios necesară atât pentru lucrătorii din mijloacele de transport, cât și pentru călători și comunitate în general.

    

Anexa 8 cu propunerile INSP prevede următoarele:

Regulile generale de organizare și desfășurare a transportului de persoane

1. Accesul în mijloacele de transport este condiționat de purtarea obligatorie a unei măști medicale sau non-medicale, care să acopere gura și
nasul;
2. Numărul maxim de pasageri permis va fi limitat la cel mult jumătate din capacitatea maximă de transport a autovehiculului și cu respectarea distanței de minim un metru între călători;
3. Angajații vor fi instruiți să rămână acasă dacă au fost expuși direct la virus și / sau prezintă simptome (febră, dificultăți de respirație, tuse uscată).
Se va efectua triajul zilnic al angajaților menținând distanțarea de 1 metru, prin interviu și termometrizare înainte de intrarea in tura.
4. Se va asigura maximizarea ratei de ventilație a sistemului de aer condiționat (fără recircularea aerului din interior) și se vor menține ferestrele deschise (când este posibil) în timp ce vehiculul este în funcțiune.
5. Se va efectua obligatoriu curățenia și dezinfecția vehiculului înainte de intrarea în traseu, precum și ulterior, la un interval de cel mult 4 ore. Pentru vehiculele care parcurg un traseu cu durata mai mare de 4 ore, se va efectua curățenia și dezinfecția vehiculului la începutul și la finalul cursei. Va fi evitată măturarea uscată și alte acțiuni mecanice pe suprafețe potențial contaminate pentru a reduce posibilitatea de dispersare a virusul. Se vor utiliza în schimb metode de curățare umedă.
6. Prin stațiile de difuzare din cadrul mijloacelor de transport, acolo unde acestea există, se vor comunica permanent informații cu privire la măsurile de prevenire a infecției COVID – 19.
7. Conducătorii vehiculelor au obligația de a păstra distanța socială în timpul pauzelor și perioadelor de repaus pe drum, evitându-se contactele cu alte persoane (șoferi, pasager, persoane adiacente parcursului, etc).
8. La îmbarcare/debarcare, cât și pe timpul deplasării, pasagerii vor respecta o distanta de minim un metru unul de celălalt.

Reguli specifice de organizare și desfășurare a transportului de persoane pe categorii
I. Mijloace de transport în comun intra-urban de suprafață (autobuz, troleibuz, tramvai, microbuz)
1. Companiile de transport vor lua măsura separării compartimentului dedicat conducătorului auto de restul spațiului destinat transportului
pasagerilor;
2. Se vor marca cu un semn vizibil de culoare verde locurile permise pentru transportul pasagerilor, astfel încât să se păstreze distanța de minim un metru între pasageri;
3. Pentru vehiculele cu cel puțin două uși, accesul în interiorul vehiculului se va realiza doar pe ușa din partea frontală a vehiculului, iar coborârea pe cealaltă ușă/celelalte uși;
4. Pentru microbuzele care efectuează transport intra-urban este permis doar transportul persoanelor pe scaune, cu respectarea regulilor generale prezentate mai sus.
II. Mijloace de transport în comun inter-urban/internațional rutier (autobuz, autocar, microbuz)
1. Se vor marca cu un semn vizibil de culoare verde locurile permise pentru transportul pasagerilor, astfel încât să se păstreze distanța de minim un metru între pasageri;
2. Companiile de transport vor lua măsura separării compartimentului dedicat conducătorului auto de restul spațiului destinat transportului
pasagerilor;
3. Pentru vehiculele cu cel puțin două uși, accesul în interiorul vehiculului se va realiza doar pe ușa din partea frontală a vehiculului, iar coborârea pe cealaltă ușă/celelalte uși.

III. Mijloace de transport în comun pe căile ferate
1. Se vor marca cu un semn vizibil de culoare verde locurile permise pentru transportul pasagerilor, astfel încât să se păstreze distanța de minim un metru între pasageri;
2. Pentru vagoanele de tip cușetă sau vagoanele de dormit, se permite transportul unui singur pasager per compartiment, cu excepția membrilor aceleiași familii;
3. Este interzisă introducerea vagoanele de tip restaurant în componența garniturilor;
4. Pentru toaletele din vagoane este obligatorie asigurarea apei curente, săpun lichid și dezinfectant de mâini.
IV. Transportul de persoane cu metroul pe reţeaua de căi ferate subterane şi supraterane
1. Se vor marca cu un semn vizibil de culoare verde locurile permise pentru transportul pasagerilor, atât pentru transportul în picioare cât și pentru transportul pe scaune, astfel încât să se păstreze distanța de minim un metru între pasageri;
2. Accesul în stațiile de metrou se va realiza în mod controlat, astfel încât, pe peroanele de așteptare pasagerii să poată păstra distanța de minim un metru între ei.

 

Dacă tot ai ajuns până aici cu lectura, îți reamintim să-ți trimiți și tu punctul de vedere la propuneri.relaxare@ms.ro.

Mulțumim din toate spițele!

Bicicleta, o mină de aur pentru sănătatea și buzunarul fiecăruia

Bicicleta, o mină de aur pentru sănătatea și buzunarul fiecăruia! Așa aș putea defini întâlnirea de azi cu senior expertul European Cycling Federation, PhD Randy Rzewnicki.

Cum de e bicicleta o mină de aur? Acesta este un adevăr aflat de mulți dintre cei care folosim bicicleta. Pentru acei câțiva care nu au aflat secretul, voi închide ochii: îmi vin în minte momentele în care câștig timp pentru că în orele de vârf, pe biclă fiind, eu unul mă mișc în timp ce șoferii stau pe loc, prinși în trafic și „ard gazul de pomană” la propriu.

Sau, îmi mai vin în minte dățile acelea când îmi dau seama că mi-au mai rămas bani deoarece nu i-am cheltuit pe transport, deplasându-mă cu bicicleta. Și aș mai adăuga și acele momente când îmi dau seama că nu am mai răcit și mă lăud celor din jur, spunându-le că mersul cu bicla pare să mă fi călit.

La întâlnirea de azi am ajuns la concluzia că fiecare dintre noi, indiferent de rolul pe care-l avem în societate, de la simpli cetățeni la activiști sau politicieni, de la angajați în mediul privat sau la stat, nu trebuie să ne dăm bătuți în fața unor autorități obtuze și putem pune umărul să ajutăm la creșterea gradului de sănătate al populației și la un mediu mai puțin poluat.

Azi am văzut cifre cu privire la beneficiile pedalatului versus riscuri, am văzut cum 15 minute zilnice de pedalat sau mers pe jos pot preveni decesele premature. Sau cum un angajator poate influența productivitatea și sănătatea angajaților, prin simpla stimulare a mersului la serviciu cu bicicleta a angajaților, prin amplasarea de rasteluri / parcări de biciclete.

Tot azi am văzut cum un doctor poate influența în bine sănătatea unui pacient venit la un control de rutină, adăugând în setul obișnuit de întrebări o întrebare banală precum „ați venit la consult pe jos?”, întrebare căreia, același doctor îi poate adăuga un sfat precum „vă recomand să faceți mai multă mișcare în fiecare zi”.

La un moment dat, înâlnirea a căpătat aliura unui brainstorming în care toți cei prezenți încercam să venim cu idei de cum putem influența îmbunătățirea sănătății românilor și reducerea poluării, prin încurajarea mersului cu bicicleta. Fiecare a verbalizat idei și mai mult decât atât, toți am plecat cu teme pentru acasă, de la un banal nu trebuie să cedăm ignoranței autorităților, până la hai să ne mai întâlnim, să mișcăm lucrurile care parcă prea stau pe loc, împotmolite.

Echipajul HaicuBicla le mulțumește încă o dată tuturor celor prezenți pentru că și-au făcut timp să vină la întâlnire într-o mohorâtă după-amiază de luni.

Mulțumim din toate spițele Ralucăi Teodor, Ralucăi Fisher, Ioanei Deneș, lui Marian Ivan, Tudor Pop, Daniel Sărdan, Florin Grigorescu și Mihai Deneș. For bike sake and bikers health, această după-amiază trebuie să se mai repete!

Bicicleala-i sănătoasă

Bicicleala-i sănătoasă, o întâlnire a (bi)cicliștilor cu Randy Rzewnicki PhD, Senior Health Expert al ECF – European Cycling Federation.

Întâlnirea va avea loc luni 08 Aprilie, orele 16:30, la sediul Fundatiei RBL din Calea Dorobanților, 42, et. 3, ap. 5, sector 1, București.

Printre invitați se va afla și Tudor Pop, deputat și membru în comisia de sănătate a Camerei Deputaților.

RSVP la mihai.denes@gmail.com sau oana@haicubicla.ro, cu rugămintea să aștepți confirmarea scrisă, întrucât sala are 20 de locuri.

Mai multe detalii despre întâlnire pot fi găsite aici.

Mai multe despre Randy Rzewnicki PhD Senior Health Expert pot fi găsite aici sau aici.

Evenimentul este organzizat de Go4Fun Romania, Asociația Green Revolution, Federația Bicicliștilor din România și HaicuBicla.